Științific sunt numite trovanți. Sunt născute dintr-un deal nisipos, unele înfipte, parcă, încă, în peretele dealului, siluete stranii, unele sferice, unele elipsoidale, iar unele ciudata formă a cifrei opt. Azvârlite pe o suprafață de ceva mai mult de un hectar, aceste forme venite parcă de pe altă planetă se află în comuna Costești județul Vâlcea, în sudul comunei, chiar lângă DN67, drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1581/2005 a fost constituită Rezervația Naturală Muzeul Trovanților fiind administrată de Asociatia Kogayon, organizație nonguvernamentală de protecție a mediului cu sediul în Costești. Asociația Kogayon, reprezentată de domnul Florin Stoican, președintele asociației, a delimitat rezervația naturală, a securizat accesul mașinilor în zonă cu o barieră, a montat un panou cu informații despre rezervație, și, de asemenea, băncuțe și coșuri de gunoi.
O mare parte din Oltenia, în urmă cu 10 – 15 milioane de ani, era acoperită de Lacul Getic. În zona unde se găseşte astăzi Rezervația Naturală Muzeul Trovanților, nisipul şi pietrişul transportat de pâraie s-a depus într-o parte a lacului.
Astfel de formaţiuni geologice se formează de obicei în albia unui râu şi, la o scară redusă, mai poate fi întâlnit şi în alte localităţi din Vâlcea, dar cei de la Costești impresionează prin diversitatea formelor. Trovanții de aici, din Costești, uimesc și prin dimensiunea lor, găsindu-se trovanți de la doi – trei centimetri până la aproximativ cinci metri.
În România, trovanți se mai găsesc pe Dealul Feleacului, în județul Cluj, pe teritoriul satului Casolt, județul Sibiu, în Munții Buzăului, dar și în Hășdat, județul Hunedoara.
Termenul „trovant” este specific literaturii geologice române. A fost introdus de Gheorghe Murgoci, în lucrarea sa „Terțiarul din Oltenia, 1907”. Trovanții sau concrețiunile grezoase sunt cimentări locale în masa nisipurilor, iar secreția neuniformă a cimentului a condus la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.
În întreaga lume trovanții stârnesc uimire. Sunt ușor de recunoscut însă diferă mult ca mărime, culoare sau consistență. Cele mai uimitoare și cunoscute în lume sunt pietrele sferice roșii din Theodore Roosevelt National Park, din Dakota de Nord, Statele Unite ale Americii. Culoare lor provine de la fierul pe care îl au în compoziția lor. Renumite sunt și concrețiunile din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung până la 9 metri. Concrețiuni grezoase mai sunt întâlnite în Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franța sau Cehia.
Trovanții au uimit din vechime umanitatea. Se spune că în Transilvania trovanții erau așezați în cimitire, la căpătâiele mormintelor celor dragi. În popor, li se spuneau “dorobanţi”, “bălătruci”, “pietre vii” sau “pietre care cresc după ploaie”.
Impresia mea vizitând locul acesta cu forme naturale stranii a fost identică cu senzația pe care am avut-o la vulcanii noroioși din Buzău, la Râpa Roșie sau Grădina Zmeilor din Sălaj. Locuri uimitoare, stranii, imagini și peisaje decupate parcă din alt univers, altă planetă.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografie de Adrian Satmaru
Turist prin Romania 