Valea Oltului este una din cele mai spectaculoase zone din România. Măreția tabloului oferit de natură, generozitatea pământului, flora și fauna, dar și mărturiile istorice și edificiile religioase sunt atuurile zonei pentru a fi și pentru a deveni o destinație turistică de top a țării.

Castrul Arutela, Păușa, județul Vâlcea

În plus, Valea Oltului se remarcă prin stațiunile balneoclimaterice Călimănești, Căciulata și Băile Olănești, cunoscute încă de pe vremea romanilor, renumite pentru efectele binefăcătoare ale apelor ce izvorăsc din munte. Printre obiectivele turistice importante ale zonei se numără și salina de la Ocnele Mari renumită pentru tratarea afecțiunilor respiratorii, dar și stațiunea balneoclimaterică Băile Govora.

Mănăstirea Turnu, Călimănești, județul Vâlcea

Este bine de știut că Defileul Oltului este cel mai lung defileu din ţară, având o lungime de 47 de kilometri, pornind de la Turnu Roșu și întinzându-se până la Cozia. Oltul şerpuieşte prin defileul pe care l-a creat și, pe lângă el, de mai bine de 2.000 de ani a existat un drum strategic, care face legătura între Transilvania şi Oltenia. Poate și de aceea Valea Oltului a fost descrisă de Vlahuţă ca o „mare cetate ocrotitoare a românilor în zile de primejdie”.

Schitul Sfântul Ioan și Oltul la ieșirea din Călimănești

Am selectat și vă prezentăm 3 x 3 lucruri mai puţin cunoscute despre Valea Oltului.

Atât din punct de vedere comercial, cât şi din punct de vedere militar, Valea Oltului a fost unul din cele mai importante drumuri din Dacia. În anul 87 d.Hr., împăratul roman Titus Flavius Domiţianus a pornit ofensiva împotriva lui Decebal. Pe un pod de vase, armata romană a trecut Dunărea, în apropierea localităţii Orlea. Se spune că, pentru a ajunge la Turnu Roşu, locul unde se afla armata lui Decebal, romanii s-au deplasat pe Valea Oltului. Dacii i-au prins în strâmtoare pe romani iar aceștia nu au mai avut cum să se retragă. Bătălia s-a soldat cu o înfrângere dureroasă pentru romani.

Castelul Turnu Roșu din Boița

Câţiva ani mai târziu, în anul 107, se spune că pe Valea Oltului a trecut împăratul Traian. Acesta s-ar fi oprit pe defileul Oltului pentru a se odihni, fiind În timpul deplasării spre capitala Daciei. În perioada comunistă, amenajările hidrografice au făcut ca locul să fie acoperit de ape, dar, în lunile secetoase, în mijlocul Oltului poate fi observată o fâşie stâncoasă, ce a căpătat numele de Masa lui Traian, pe care se spune că a mâncat împăratul roman înainte să cucerească Dacia.

Oltul, vedere de la Mănăstirea Cozia

După cucerirea Daciei, pentru supravegherea defileului, romanii au construit de-a lungul Văii Oltului un sistem de fortificaţii, în care funcţionau unităţi militare romane. O astfel de cazarmă militară (castru) a fost ridicată în anul 137, în timpul împăratului Hadrian, foarte aproape de Masa lui Traian. În timpul săpăturilor arheologice din 1890-1892, Grigore Tocilescu a descoperit ruinele Castrului de la Arutela. Câţiva ani mai târziu, o parte din fortificaţia de piatră a fost distrusă de amenajarea căii ferate Râmnicu Vâlcea-Râul Vadului. Astăzi, pe malul stâng al Oltului, foarte aproape de Mănăstirea Cozia, se află o replică a castrului care a fost inclusă pe lista monumentelor istorice.

Mănăstirea Cozia, Călimănești

După semnarea Păcii de la Passarowitz, la începutul secolului al XVIII-lea, Oltenia ajunge sub stăpânire austriacă. Habsburgii au amenajat pe Valea Oltului un drum considerat modern pentru perioada respectivă, care era parcurs cu trăsura în 11 ore. În anul 1717, acest drum a primit numele de Via Carolina,  după numele împăratului Carol al VI-lea.

DN7, Valea Oltului

La dezvoltarea economică a Văii Oltului, un aport important l-a avut și revoluţionarul Tudor Vladimirescu. Acesta, în anul 1819, a ajuns vătaf de plai la vama Câineni-Vâlcea, considerată a fi poarta către Transilvania. Printre preocupările importante ale acestuia a fost şi modernizarea drumului care face legătura între Transilvania şi Oltenia.

DN7, Valea Oltului

În 1848, doi călugări de la Mănăstirea Cozia au descoperit izvoarele minerale din, ceea ce mumim acum, staţiunea Călimăneşti-Căciulata, aflată pe Valea Oltului. Printre cei care au cunoscut zona a fost și arhiducele Leopold al Austro-Ungariei care s-a bucurat de proprietățile izvoarelor.

Călimăneşti, județul Vâlcea

În anul 1958, geologul Viorel  Brana menţiona în documentele oficiale că a fost găsit aur în aluviunile cuaternare de pe Valea Oltului, aluviuni provenite din Munţii Lotrului.

Parcul Naţional Cozia se află în zona Văii Oltului. Parcul Naţional Cozia este rezervaţie naturală și se întinde pe aproximativ 17.000 de hectare, întinzându-se de o parte şi de alta a râului Olt. Limitele Parcului Naţional Cozia se suprapun peste Munţii Coziei şi mare parte din Munţii Lotrului şi sud-estul Munţilor Căpăţânii.

Mânăstirea Cozia, Călimăneşti, județul Vâlcea

De la limita cu judeţul Sibiu până la Călimăneşti, pe Valea Oltului, între anii 1387 și 1775 au fost ridicate nu mai puţin de şapte biserici şi mânăstiri, toate declarate monumente istorice. Printre acestea se amintim Mânăstirea Cozia, retrasa Mânăstire Stânişoară, Mânăstirea Turnu, cu schiturile sale rupestre, schitul Ostrov, primul schit de călugărițe de pe teritoriul României şi Biserica “Toţi Sfinţii” din Proieni.

Mănăstirea Turnu, Călimănești, județul Vâlcea

Bisericuţe ascunse printre stânci, ziduri de stâncă prăpăstioase, peisaje de un pitoresc magic, staţiuni cu băi termale, mărturii istorice, toate acestea întregesc imaginea Văii Oltului.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii de Adrian Satmaru