De câte ori am vizitat orașul Târgu Jiu sau doar am trecut prin el, ne-am făcut timp pentru a vedea (măcar) Coloana Infinitului. Este de la sine înțeles, Brâncuși este pretutindeni prezent în acest oraș, de parcă ADN-ul său și energia sa creatoare stau cuibărite în operele sale, la infinit și pentru totdeauna.
Așa că vă propunem un mic traseu, o plimbare prin Târgu Jiu, pe urmele lui Brâncuși, ca mai apoi să ajungem la originea operelor sale, Hobița, satul de unde a plecat și a cucerit lumea.
Prima oprire este pentru noi, întotdeauna la Coloana infinitului, numită de unii Coloana fără sfârșit sau Coloana sacrificiului infinit. Opera, ce are înălțimea de 30 de metri, este plină de simboluri. Coloana este formată din 15 elemente din fontă. fiecare având înălțimea de 1,8 metri, baza și vârful fiind câte un semi-element. Baza, primul element, dă impresia că ar creşte din pământ, iar elementul din vârf că ar putea continua la infinit.
Coloana infinitului face parte din așa numita Calea Eroilor. Operele brâncușiene sunt dispuse pe un ax, Calea Eroilor care străbate centrul oraşului pe o distanță de un kilometru şi jumătate și care porneşte de la Coloana fără sfârșit spre Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Poarta Sărutului şi ajunge la Masa Tăcerii, pe Aleea scaunelor.
Ansamblul a fost ridicat pentru a marca sacrificiul eroilor din Primul Război Mondial și a fost comandat de Comitetul Ligii Femeilor Gorjene prezidat de Arethia Tătărescu, soţia lui Gheorghe Tătărescu, prim-ministrul României la acel moment.
Am făcut o mică oprire la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel şi, apoi, ne-am îndreptat către Poarta sărutului construită din travertin de Banpotoc, ca marmură poroasă.
Ne-am plimbat alene pe Aleea Scaunelor şi am ajuns la Masa tăcerii. Ansamblul sculptural al mesei înconjurată de cele 12 scaune este o metaforă în travertin ce amintește de IIsus și cei 12 apostoli sau de cele 12 neamuri ebraice ori de cele 12 zodii. Scaunele-clepsidră măsoară timpul ce curge în tăcere; Brâncuși a imortalizat timpul și cina soldațilorde dinaintea luptei. Este o durere tăcută, o reverență adusă celor ce s-au sacrificat.
Ansamblul brâncuşian este o emblemă a oraşului Târgu Jiu dar, încet, încet orașul își etalează și alte atracţii.
Nu trebuie ratată Aleea celebrităţilor, considerată mândria localnicilor. Aici, alături de numele lui Constantin Brâncuşi, întâlnim nume celebre cum ar fi: Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu, Arethia Tătărescu, actriţa Elvira Godeanu, dar şi Tudor Arghezi şi Sergiu Nicolaescu. Alte nume înșiruite pe alee, ne pun la încercare cunoştinţele de cultură generală. Astfel, aici, întâlnim nume ca: Victor Daimaca-astronom, Francisc Milescu-avocat şi primar al oraşului, Nicolae Hasnaş-medic şi fondator al spitalului local sau Pompiliu Marcea-critic şi istoric literar.
În Piaţa Revoluţiei este amplasat Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, monument realizat în anul 1936 de Miliţa Petraşcu, considerată a fi una dintre cele mai înzestrate sculptoriţe a secolului 20. Miliţa Petraşcu a lucrat o perioadă în atelierul lui Constantin Brâncuşi. Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu este un monument-sarcofag deoarece conţine rămăşiţele eroinei din Gorj.
În piaţa centrală se află şi Catedrala Domnească, cu o superbă dar şi interesantă pictură exterioară. Lăcaşul mai este cunoscut ca Biserica filosofilor deoarece printre chipurile zugrăvite se regăsesc cele ale lui Aristotel, Pitagora, Socrate, Hipocrate. Biserica poartă hramul Sfinţilor Mihail şi Gavril, a fost ctitorită de doi negustori de aceea i se mai spune şi Biserica Negustorilor sau Biserica de pe Jiu, deoarece cândva Jiul trecea prin faţa catedralei. Acum se află la vreo 400 de metri, dincolo de Parcul Brâncuşi.
O plimbare pe malul Jiului ne duce către o insuliţă apărută ca urmare a lucrărilor hidroenergetice. Insulița, legată de oraș de Podul vechi sau Podul lui Ferdinand, este un spațiu de relaxare amenajat cu tot felul de opere de artă şi fântâni arteziene. Vechiul Pod datează din anul 1897 şi a fost realizat de doi ingineri francezi, Dayde şi Pille, renumiţi pentru realizarea planurilor Marelui Palat (1900) şi a viaductului Bir-Hakeim (1905) din Paris.
În plimbarea noastră prin Târgu Jiu am inclus și Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu care se află în cartierul Vădeni, pe bulevardul Ecaterina Teodoroiu la nr. 270.
Căsuța este monument de arhitectură populară și a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. În interior, mobilierul original expus este mobilier țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Aici, sunt expuse obiecte personale, fotografii, cărți ce au aparținut Ecaterinei Teodoroiu.
Căsuța aceasta modestă expune și medalia primită pentru actele de eroism, vase din pământ, masa de lemn, lada de zestre, iar unul dintre cele mai vechi obiecte este patul din tablă, pictat la capete, vechi de peste 125 de ani.
Citește mai multe despre Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu aici.
Am continuat drumul noastru către Hobiţa, locul unde sculptura în lemn este acasă la ea: iscusinţa constructorilor se îmbină într-o perfectă armonie cu talentul lor de decoratori.
Casa memorială Constantin Brâncuşi din satul Hobița este inclusă pe lista monumentelor istorice româneşti, însă nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuşi. Casa natală se află la doar 100 de metri mai jos de casa memorială.
Hobița a fost prima inspirație a lui Brâncuși: casele frumos împodobite, bătrâna biserică de lemn cu fruntarul crestat şi sprijinit pe stâlpi ce aduc aminte de Coloana Infinitului, cimitirul satului, cu troiţele şi crucile înflorate.
Imaginea satului natal a fost păstrată cu sfinţenie de marele artist, mărturisind că
„nu aş fi fost nimic şi nu aş fi dăltuit nimic fără Hobiţa, fără porţile şi fântânile ei, care au însemnat, pentru mine, o adevărată Academie de Belle-Arte“.
Casa memorială Constantin Brâncuşi are o arhitectura interesantă. Casa în care se află muzeul este un model de arhitectură populară de sfârşit de secol XIX. Astfel, detaliile acordate unor elemente cum sunt stâlpii prispei, uşa cămării sau uşa de la celar sunt tipic tradiţionale atât pentru zonele din sudul țării cât şi pentru satele din Transilvania.
Citește mai multe despre Casa memorială Constantin Brâncuşi aici.
Am încheiat într-un mod idilic plimbarea noastră pe urmele lui Brâncuşi, aici, la Hobiţa cu regretul că niciodată nu vor fi suficiente cuvintele spuse sau scrise despre marele scukptor și nici nu vor fi în stare să surprindă geniul său infinit.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru
Turist prin Romania 