Așa cum v-am obișnuit de ceva vreme, Chef Zsiga mai dă publicității o rețetă premiată la Festivalul Laska de la Cegled din 2018. Este de remarcat faptul că la acest festival, atât platingul cât și produsul în sine, supa armeană, au luat premiul I (întâi) și premiul special al juriului.
Orașul Gheorgheni are cea mai mare comunitate de armeni din România, iar pentru Chef Zsiga (Andras Zsigmond) este sursa de inspirație gastronomică și ocazia perfectă de a-și etala măiestria și să ducă tradiția mai departe prin crearea și pregătirea acestui preparat bazat, în principal, pe un ingredient cheie, CHURUT-ul sau HURUT-ul.
Churut-ul se face doar în trei zone din toată țara, o zonă fiind cea a Gheorgheniului, o zonă lângă Lacul Frumoasa și cea de-a treia zonă, lângă orașul Satu Mare. Churut-ul este condimentul principal care dă gustul supei armene. Modul de preparare al acestui condiment fabulos se regăsește în cele ce urmează.
Se pune laptele proaspăt, amestecat cu puțin lapte acru în borcane și se lasă la fermentat circa 6 săptămâni. Apoi, laptele fermentat se pune într-un ceaun de cupru și se amestecă cu pătrunjel. Proporția este 1,5 kg de pătrunjel la 30 de litri de lapte. Amestecul astfel format se lasă la fiert, la foc foarte mic, aproximativ 8 până la 10 ore.
Produsul rezultat, de consistența urdei, se pune în tifon la scurs și rezultă o pastă foarte groasă cu un colorit verzui. Pasta, astfel rezultată, este churutul tradițional și se păstrează în borcan la frigider sau se pune la uscat pe sobă rezultând niște cuburi sau conuri, după cum se dorește forma.
În cazul churut-ului uscat, pentru 10 litri de ciorbă se folosesc 6 sau 7 cuburi de churut ras pe răzătoare. Prin extrapolare, aceeasi cantitate se folosește în cazul în care churut-ul este păstrat la frigider, în borcan. Datorită laptelui, churut-ul este gras și asigură aportul necesar de grăsime pentru ciorbă.
Pentru ciorba propriu zisă, sunt necesare, churut, hribi uscați, praf de hribi, gălbenuș de ou, morcovi, cartofi, supa de oase, smântână de gătit și tăiței lați de casă.
Praful de hribi se obține prin pisarea hribilor uscați pentru a obține o făină de hribi, această făină având rolul de rântaș sau îngroșeală, astfel ciorba căpătând o oarecare consistență, sau ceea ce se cheamă supă groasă. Supa de oase constă în zeama pe care o lasă măduva din oase după ce a fost fiartă.
În vremea când această supă armeană era la mare căutare și se gătea în mai toate casele din zona Gheorgheniului, carnea se găsea destul de greu. Atunci, carnea a fost înlocuită cu hribii uscați, care, atunci când dau de apă, se umflă, părând niște bucăți de carne.
La origine, armenii, au folosit un preparat numit angadjabur. Angadjabur sunt de fapt niște colțunași umpluți cu niște cubulețe de carne de vită.
Practic, ciorba armeană se poate face și cu tăiței de casă, și cu angadjabur, dar pentru autenticitate este recomandabil să se folosească angadjabur, adică acești colțunași umpluți cu carne de vită.
Procesul de pregătire este identic cu al oricărei ciorbe de casă, cu mențiunea că churut-ul, praful de hribi și smântâna de gătit se pun la final.
Supa armeană este specifică anotimpului rece li se poate consuma la restaurantul Oxygen Restro, la înălțime, în Pasul Pângărați, pe drumul ce leagă municipiul Gheorgheni de Lacu Roșu. Aici, la Oxygen Restro, Chef Zsiga va fi foarte încântat să vă servească un produs autentic armenesc premiat cu premiul special la Cegled în anul 2018.
Articol scris de Adrian Satmaru
Fotografii de Adrian Satmaru și Chef Zsiga (Andras Zsigmond)
Rețetele originale – Chef Zsiga (Andras Zsigmond)
Turist prin Romania 