Pentru bucuria minții şi a sufletului omului, Dumnezeu a creat, anume, locuri așa cum este comuna Ponoarele.

Comuna Ponoare se află în nordul judeţului Mehedinţi, la o distanţă de 37 de kilometri de Motru şi 45 de kilometri de Târgu-Jiu. Ea reprezintă o minune a naturii, multe dintre frumuseţile de aici fiind monumente ale naturii, unice în Europa.

O salbă de frumuseţi te întâmpină la tot pasul: Peştera Bulba, Câmpurile de lapiezuri de la Brăzişori şi Cornetul Mare, Steiul Ponorii sub care se ascunde bisericuţa unde se zice că Nicodim ar fi vrut să înalţe un Sfânt lăcaş, minunata Vale a Morilor, Peştera Ponoarele, lapiezurile din Dealul Peşterii (Câmpul Cleopatrei şi Câmpul Afroditei), cele două zătoane şi Podul lui Dumnezeu, o rezervaţie carstică de valoare inestimabilă și tabloul acesta feeric este completat în mod fericit de Cheile Băluţei şi Pădurea de liliac. 

Lapiezurile, conform wikipedia, sunt microforme ale reliefului carstic cu aspect de țurțuri. Pot alcătui câmpuri de lapiezuri. Lapiezurile se formează în general pe calcare, dolomite, gips sau sare. Lapiezurile sunt șanțuri cu dimensiuni variabile, de la câțiva centimetri lungime la câțiva milimetri adâncime formate prin acțiunea de eroziune a apelor în terenuri calcaroase. Forma lor poate fi liniară, tubulară, ramificată etc.

Suprafețele calcaroase slab înclinate pe care acestea au o frecvență mare alcătuiesc lapiazurile.Lapiezurile sunt separate între ele de creste abrupte sau aplatizate cu lățimi diferite. Ele mai pot apărea și ca mici bazine eliptice sau circulare închise sau deschise, de regulă puțin adânci. Ele se formează atât pe calcarul nud cât și sub învelișul de sol, putându-se deosebi forme individuale sau grupări cunoscute sub denumirea de câmpuri de lapiezuri.

Lapiezurile 
– reprezintă forme carstice deosebite pe care apa le-a încrustat în calcare,
– șanţurile depăşesc uneori 4-5 metri lungime şi au o adâncime de până la 30 de centimetri,
– în coridoarele tăiate în rocă este prezentă vegetaţia: lumânărică, cimbrişor, urzică,

– câmpurile de lapiezuri de la Ponoarele reprezintă cel mai impresionant fenomen carstic de acest fel din România,
– se spune că ar fi unice în țara noastră ca dimensiune, altitudine la care se găsește (sub 600 de metri) și dispunerea compactă a șanțurilor,
– lapiezurile din Dealul Peşterii formează două câmpuri distincte: Câmpul Cleopatrei şi Câmpul Afroditei,
– față de alte lapiezuri (Piatra Craiului, Retezatul Mic – Piule – Iorgovanu), cele din Ponoarele sunt aproape de orizontală, deci poți să te plimbi pe ele.

Ce minuni ale naturii mai sunt în zonă?

– Podul lui Dumnezeu, Zătonul Mare şi Zătonul Mic, Peştera Ponoarele, Cheile și Peștera Băluței, Peștera Bulba, cunoscută mai ales pentru frumusețea Galeriei Valurilor de Cristal,
– Piatra Dajului, aflată deasupra Cheilor Băluţei,
– panorama Munţilor Mehedinţi văzută din Gărdăneasa,
– Mina Cauna, situată la 30 de minute de mers pe jos de la Podul lui Dumnezeu.

Legendele Ponoarelor

În zonă circulă prin viu grai mai multe legende legate de Podul lui Dumnezeu, de Câmpul de Lapiezuri și de peșteră. Se spune că în peştera Ponoare locuia Aghiuţă, însuşi Necuratul, ocupându-se liniştit de răutăţile sale. Însă oamenii l-au rugat într-o zi pe Dumnezeu să îi scape de diavol, iar acesta, ascultându-le ruga, a lovit tavanul peşterii, prăbuşindu-l peste intrare. Aghiuţă, priceput, a scăpat prin a doua ieşire a peşterii, agăţându-se cu ghearele de un deal şi formând astfel cele două câmpii de lapiezuri, denumite astăzi Afrodita şi Cleopatra.

Citește aici mai multe despre Podul lui Dumnezeu!

Programează-ți o vizită până în Ponoarele pentru că va merita din plin: aici vei găsi câteva elemente naturale nu doar spectaculoase, dar și unice în România! Pădurea de liliac, îți va impregna în simțuri mirosul proaspăt de-o să-ți ajungă până la anul. Cât despre câmpurile de lapiezuri îți vor pune imaginația la încercare.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii de Adrian Satmaru