Ziua de 6 ianuarie, Boboteaza, reprezintă sfârşitul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou. Este închinată purificării apelor. De Bobotează se fac predicţii despre belşugul holdelor în următorul an și se colindă.
În ziua aceasta, toate apele pământului sunt sfinţite. Apa sfinţită din ziua de Bobotează are puteri miraculoase; cu ea se stropesc vitele şi nutreţul lor, apoi fiecare gospodar bea câte puţin pe nemâncate pentru a-şi curăţa şi sfinţi sufletul. Ca alimente tradiţionale, de Bobotează sunt specifice piftia şi grâul fiert.
Obiceiuri în ajunul Bobotezei
În ajunul Bobotezei nu se mâncă din bucatele de post, până când masa nu este sfinţită. Părintele este invitat să stea măcar puţin la masă. Unele gospodine, pe vremuri, îşi întindeau hainele, ca să le stropească cu Agheazmă. Tot acum, femeile legau de Crucea purtată de preot un fuior de cânepă mare şi frumos, ca să le crească cânepa peste vară.
Fetele doreau să afle cu cine se vor mărita. Nu mâncau nimic în această zi, sperând să aibă soţi credincioşi şi buni la inimă. Unele fete luau busuioc din găleata cu Agheazmă a părintelui şi îl puneau sub pernă. Oamenii petreceau în bună înţelegere; părinţii nu se certau şi nu îşi pedepseau copiii, de teamă că, altfel, se vor certa tot anul.
Tradiţii de Bobotează
Boboteaza are înţelesuri creştine și este și o mare sărbătoare populară. În ajunul Bobotezei sau chiar de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor: „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!“.
Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificaţii. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa“, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei.
Aruncatul Crucii în apă
Exista obiceiul care s-a păstrat până acum de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, oamenii pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor“.
Preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii viteji se aruncă și ei în apă pentru a o recupera. În sudul ţării, exista obiceiul ca, după ceremonia religioasă şi slujba de sfinţire a apei, să se boteze chiar şi caii. În nordul ţării, în special în Bucovina, după sfinţirea apei de Bobotează se făceau focuri și se jucau hore. Oamenii săreau peste focuri, acest obicei fiind numit ardeasca.
Sursa informației ziarullumina.ro
Sursa fotografiilor jurnalulspiritual.ro, crestinortodox.ro
Turist prin Romania 