Aici, la Mănăstirea Bârsana, Lumina se vede şi se simte. Aici, în vârful dealului, este un spaţiu sacru. Cei ce trec pe sub poarta de intrare a mănăstirii simt puterea şi măreţia locului, inspirate de arhitectura autentică, dar, mai ales, de sfinţenia şi sublimul locului.

intrarea-la-manastire
Intrarea în Mănăstirea Bârsana

Pe Valea Izei, dăltuită în lemn şi în piatră, la 22 de kilometri sud-est de Sighetu Marmaţiei, la kilometrul 17 al DJ186, sus în vârful dealului, înconjurat de livezi, se înalţă mândru către cer, complexul monahal Bârsana.

Vatra monahală datează de peste 600 de ani. Mănăstirea de la Bârsana are o istorie greu încercată.

curte-4
Chiliile Mănăstirii Bârsana

Scurt istoric al Mănăstirii Bârsana

La Bârsana, cândva în secolul al XIV-lea, erau două vetre monahale aflate la 8 – 9 kilometri una de cealaltă: una se afla pe Valea Slatinei, iar alta pe dealul Humâna, astăzi se numeşte Valea Hotarului.

curte-11
Casa Voievodală la Mănăstirea Bârsana

Se pare că mănăstirea din Humâna ar fi dispărut cândva în secolul al XVIII-lea, fiind distrusă, odată cu alte mănăstiri de pe teritoriul Transilvaniei, de uniaţi. În sihăstria de pe Valea Slatinei s-au adunat călugări şi fraţi şi astfel, modesta sihăstrie, devine mănăstire.

Mutarea mănăstirii a fost hotărâtă de Balcu Vodă, ultimul mare voievod al Maramureşului. Astfeldevine mănăstire voievodală, o adevărată vatră de spiritualitate românească, deţinând cărţi de slujbă şi învăţătură, din care învăţau preoţi, cantori şi zugravi.

turla-bisericii
Biserica de lemn în stil maramureşean

În perioada 1735 – 1740, la Mănăstirea Bârsana este mutată reşedinţa Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului. Însă, în anul 1791, mănăstirea este desfiinţată iar călugării se refugiază la Mănăstirea Neamţ.

curte-9
În curtea Mănăstirii Bârsana

În anul 1806, sătenii mută mănăstirea în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului. A fost dusă în sat şi stăreţia. Pe locul istoricei mănăstiri, în anul 1991, Înalt Preasfinţitul Justinian, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a hotărât ca aici să se ridice o nouă mănăstire. În data de 30 iunie 1993, este pusă piatra de temelie a ansamblului monahal și noua mănăstire primeşte hramul „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”.

curte-8
În curtea Mănăstirii Bârsana

Mănăstirea Bârsana, în prezent

Ansamblul arhitectural Bârsana este format din 12 clădiri, de care sunt responsabile 12 măicuţe. Aceste clădiri au sensul și menirea diferite: Biserica în stil maramureşean, Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreţia, Casa Voievodală, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Arhondaricul, Praznicarul cu trapeza, Muzeul de icoane şi carte veche Gavril de Bârsana, turnul clopotniţă şi Poarta maramureşană.

curte-12
În curtea Mănăstirii Bârsana

Aici, nimic nu este construit întâmplător. În cele 12 „ţipurituri” din lemn şi piatră este concentrată măiestria și arta cioplitului, regăsind imaginile arborelui vieţii, funia răsucită şi soarele, viaţa şi desăvârşirea.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii de Adrian Satmaru