Culoarea Văii Sebeșului
Barajul se află la confluența râurilor Sebeș și Bistra, în apropiere de Transalpina și are un nume impresionant, Tău. Barajul Tău nu poate rivaliza cu baraje mai cunoscute, precum Vidraru (166 de metri) sau Izvorul Muntelui (Bicaz, 127 de metri), despre care am scris, sau cu Gura Apelor (168 de metri), având 78 de metri înălțime.

De la apariția sa, în anul 1984, natura a creat în jurul barajului, un peisaj fascinant. Nu doar frumusețea creată în jurul său este specifică barajului ci și soluția găsită pentru construcția sa. Pentru barajul Tău, s-a folosit puțin beton, fiind un baraj în arc, cu coronament de 178 de metri, apăsat de 21 de milioane de metri cubi ai lacului din spate. Barajul este destinat producției de energie electrică și trimite apa către centrala Șugag, amplasată într-o cavernă subterană. Centrala produce anual 260 GW/h.

Barajele în arc sau în dublu arc sunt printre cele mai puțin costisitoare, dat fiind faptul că se sprijină pe versanții văii și, uneori, pe roca de la bază. Barajul Tău de pe râul Sebeș este al doilea de pe cursul râului, cel mai mare fiind cel de la Oașa și va constitui subiectul unui alt articol. Hidrocentrala lucrează doar în vârf de sarcină, adică atunci când se umple lacul de acumulare, care este alimentat atunci când funcționează centralele de la Oașa și centrala de la Gâlceag, deversând apă în aval. Barajul Tău depinde de Gâlceag, hidrocentrala funcționând cu apă în cădere. Astfel, dacă hidrocentrala de la Gâlceag funcționează, barajul Tău se umple în câteva zile.

Deversarea apei se face prin punctul de sus al barajului, unde se află gurile specifice, dar nu este un spectacol care poate fi prins prea des de către turiști. În timp ce deschiderile de sus au un debit de 550 mc/s, barajul are și două conducte la bază, pentru golirea de fund, care au un debit de 60 mc/s.
Bazinul râului Sebeş, unde e situat barajul Tău, este unul dintre cele mai frumoase locuri din România. În zona barajului se află aşezări de crescători de vite şi oieri, fiind printre regiunile cele mai vechi din România care au ca ocupaţie principală creşterea animalelor.

De la barajul Tău, în dreapta, se poate merge spre Mănăstirea Ţeţ, care se află la o distanţă de 60 de kilometri de Sebeş, pe cursul Văii Sebeş. De pe malul Lacului Tău, urcând pe Valea Bistrei se poate ajunge pe Vârful Paltinei, iar de aici, trecând de Picioarele Cailor se poate ajunge în Poiana Padina Rudarilor situată la o altitudine de 1.550 de metri în Munţii Cândrelului. Lacul Tău este populat cu păstrăv indigen şi păstrăv curcubeu, iar pescarii trebuie să deţină doar permis de pescuit, pentru a se bucura de oferta lacului.
Și, nu uita, turistule:
Dacă ești în trecere sau dorești să te relaxezi pentru mai multe zile în zonă, contactează-ne pentru cea mai bună recomandare de cazare.
Poate ar fi de adaugat si cine a fost proiectantul acestui frumos baraj. Si cum cred ca merita aceasta mentiune, va voi spune ca proiectarea s-a facut la Institutiul de Studii si Proiectari Hidroenergetice-Bucuresti, iar seful de proiect obiect (strict al barajului), cel care si-a asumat intreaga raspundere si competenta a fost dl. ing. Aurel Bunea. Nu-i mai mentionez si pe cei care i-au stat alaturi ani in sir cat a durat proiectarea si care au lucrat sub indrumarea domniei sale, dar macar el ar trebui mentionat. Merita !
Mulțumim pentru observații domnule Manoliu. Considerăm că informațiile pe care le-ați oferit sunt reale, motiv pentru care comentariul dumneavoastră a fost aprobat.