Șoseaua recordurilor sau DN7C

A doua cea mai înaltă șosea asfaltată din România a fost construită inițial ca drum strategic de importanță militară. Transfăgărășan-ul însumează nu mai puțin de 90 de kilometri de curbe și ace de păr trecând printre cele mai înalte două vârfuri din România, Vârful Moldoveanu (2544 m) și Vârful Negoiu (2537 m). Drumul leagă Transilvania de Muntenia sau, mai bine zis, orașele Sibiu și Pitești.

Drumul a fost construit între 1970 și 1974, în timpul regimului Ceaușescu și a venit ca un răspuns al evenimentului din anul 1968 când Uniunea Sovietică a invadat Cehoslovacia. Ceaușescu a vrut să se asigure că, în situația unui astfel de eveniment are o cale de legătură și de transport între Transilvania și Muntenia. Drumul a fost construit în majoritate cu ajutorul soldaților, dar a avut costuri financiare și umane mai mult decât memorabile. Statisticile oficiale arată că s-au folosit mai bine de 6 000 de tone de dinamită doar pentru versantul nordic al Făgărașului și peste 40 de soldați și-au pierdut viața în accidente de muncă.

Drumul urcă până la 2034 m altitudine în punctul maxim (Bâlea Lac), iar trecerea pe versantul sudic se face printr-un tunel (Tunelul Bâlea) lung de 884 metri, cel mai lung tunel rutier din România. Cea mai spectaculoasă este partea de nord și constituie o provocare atât pentru pietoni (cățărători sau treck-eri) cât și pentru soveri sau cicliști. Multitudinea curbelor și a acelor de păr, altitudinea și vânturile puternice au limitat perioada de utilizare la doar 5 luni pe an, între lunile octombrie și iunie fiind închis traficului rutier din cauza zăpezii și a condițiilor meteorologice nefavorabile. De asemenea, mai poate fi închis și în alte perioade datorită condițiilor meteo extreme. Celor care se aventurează le este adus la cunoștință acest lucru prin panouri indicatoare plasate ori în Curtea de Argeș, la începutul drumului spre Bâlea, ori la Cârtișoara, dacă se vine de pe versantul nordic. Șoseaua are faima de a fi drumul cu cele mai multe tuneluri și viaducte din România. Viteza medie pe cei 90 de km este de aproximativ 40 km/h în cazul în care traseul se parcurge cu autoturismul.

 

Printre obiectivele turistice situate de-a lungul drumului putem menționa, pe versantul sudic lângă localitatea Arefu, ruinele fortăreței Poenari, loc de reședință al lui Vlad Țepeș, iar pe versantul nordic Cascada Bâlea și lacul Bâlea. Versantul nordic era utilizat și de cicliști în cadrul Turului României (din păcate, nu se mai ține de câțiva ani buni), porțiune care a fost catalogată cu gradul de dificultate categoria superioară 2.1 la Uniunea Ciclistă Internațională.

În septembrie 2009, în primul episod al sezonului 14 din Top Gear au fost testate pe acest traseu Aston Martin DBS V12 Volante, Ferrari California și Lamborghini Gallardo LP560-4 Spyder. Jeremy Clarkson, gazda emisiunii Top Gear a declarat că “Transfăgărășan-ul este cel mai bun drum de teste din lume”, titulatura ce a fost dată înainte trecătorii Stelvio din Italia.

Pentru cei ce nu l-au vizitat încă, Transfăgărășan-ul constituie o provocare și o încântare în același timp, peisajele oferite de Masivul Făgăraș fiind mai presus de orice fel de descriere.

Drum bun!

Articol si fotografii de Adrian Satmaru