Creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare, pe 1 ianuarie. Vasile cel Mare este unul dintre cei mai de seamă părinți ai Bisericii Ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. Acesta este considerat drept păzitor de spiritele rele.
Există mai multe superstiţii legate de prima zi din noul an, în care se sărbătoreşte Sfântul Vasile cel Mare. Sfântul Vasile este considerat apărătorul creştinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment oportun pentru desfăşurarea practicilor magice.
Iată câteva din superstițiile legate de prima zi din an:
- În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, atunci se spune că vei fi curat şi sănătos în tot anul.
- Dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.
- Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om trebuie ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în anul care vine.
- Fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce.
- Tradiţia mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
- În prima zi din an se spune că e bine să se bei mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji.
- Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi întreg anul împrejur: dacă ninge – atunci va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin – oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.
- Un obicei popular, în special printre copii, este sorcovitul. Pe vremuri făcută din nuiele înverzite, azi din flori de hârtie, sorcova se lovește ușor de umărul gazdei, în timp ce se recită versurile specifice, simbolul său fiind transmiterea de bogății.
- Un alt obicei este cel al Dezlegării de An, care presupune că cete de feciori colindă ulițele și fac gălăgie cu bice, buciume sau oale, pentru a înlătura cele rele: seceta, insectele dăunătoare, etc.
Despre Sfântul Vasile cel Mare
Vasile cel Mare s-a născut în anul 330 d Hr, într-o bogată familie din Cappadocia, o regiune din centrul Anatoliei, Turcia de astăzi. Era o familie de greci stabilită în această regiune care în acele vremuri făcea parte din Imperiul Roman, mai precis, din regiunea Asia Minor.
Ca episcop al Caesareei, Sfântul Vasile s-a dovedit a fi un ierarh puternic, impetuos și corect, neîmpăcat adversar al ereziilor de orice fel, mai ales a arianismului. În timpul activității sale, Sfântul Vasile contribuie puternic la buna administrare a Bisericii, la respectarea regulilor ecleziastice, a normelor monahale.
Deși era episcop, Sfântul Vasile trăia în sărăcie autoimpusă și ascetism strict. Le cerea de asemenea membrilor clerului să nu fie tentanți de bogății și nici de viața prea lumească. Ca episcop a dat dovadă de un curaj ieșit din comun. Nu se sfia să critice public oficiali imperiali care nu-și făcea treaba în administrația laică sau mai ales în justiție. A intrat în conflict și cu împăratul Valens.
Pe lângă activitatea sa ca reformator, bun administrator al Bisericii, Episcopul Vasile de Caesarea s-a remarcat prin activitățile sale caritabile deosebite. A fost primul ierarh care a înființat pe lângă biserici aziluri și spitale pentru săraci, dar și leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.
Sfântul Vasile a murit în jurul anului 379 d Hr, în urma unei boli a ficatului. La înmormântarea sa au participat mulţi creştini, evrei, păgâni, localnici şi străini, ca dovadă a popularităţii sale.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii adevarul.ro, wikipedia
Sursa informațiilor doxologia.ro, adevarul.ro
Turist prin Romania 