Colindele dimineții de Anul Nou, Sorcova și Plugușorul

În prima zi a noului an, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii.

Sorcova este legată de înnoirea anului, neavând nicio legătură cu ciclul religios al Crăciunului, conform http://www.creștinortodox.ro. Ziua când copiii merg cu sorcova este dimineața de Anul Nou.

Tradiția spune că doar copiii trebuie să meargă cu sorcova pentru că au sufletul curat și ceea ce urează se îndeplinește mai ușor.

În vechime se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr. Ea se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei și până în ziua de Sfântul Vasile, era înflorită. Așa se explică de ce în colindele românești se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruț, mărgăritar.

De altfel, numele de „sorcova“ vine de la cuvântul bulgar „surov“ (verde fraged), aluzie la ramură abia îmbobocită, ruptă odinioară, dintr-un arbore. Folcloristul Lazăr Șăileanu spune că numele de „Sorcova” ar veni din slavul „Soroku“, adica 40, de aici obiceiul ca gospodarul sorcovit să fie atins de 40 de ori.

Cu sorcova se bate de mai multe ori umărul unei anumite persoane, jucând rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și fertilitate celui vizat. Textul Sorcovei variază în funcție de regiune.

Urare tradiţională în preajma Anului Nou, “Pluguşorul” a păstrat ritualul unei invocări magice cu substrat agrar. El este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul pluguşorului imprimă un ritm vioi, urărările fiind vesele şi optimiste. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Pluguşorul a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe.

Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Pluguşorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug, se arată în volumul „Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric. Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor şi practicat de copii în dimineaţa zilei de Anul Nou, după încheierea Pluguşorului.

Colindătorii, purtând traiste de gât încărcate cu seminţe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, şi urează gazdelor sănătate şi roade bogate. Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.

Pluguşorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, având ca subiect munca depusă pentru obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, șervete, flori, pe care se punea, eventual, și un brad, era o prezență nelipsită în cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezența simbolică, în cadrul urăturilor care li se adresează oficialităților.

Pluguşorul se recită din casă-n casă în Ajunul Anului nou, seara sau până în dimineața Anului Nou. În prezent colindul este practicat de copii sau adolescent, dar pe vremurile bunicilor numai bărbații în puterea vârstei veneau cu Pluguşorul. Izolat, în județele Botoșani și Galați este consemnată și prezența femeilor în ceata de colindători. Recitarea textului este însoțită de sunetul clopoțeilor, al buhaiului și de pocnetul bicelor.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii wikipedia, anidescoala.ro, agrointeligenta.ro, sursa foto wikipedia

Sursa informațiilor adevarul.ro, agrointeligenta.ro