Unirea Principatelor sau Unirea Mică, așa cum a fost numită ulterior, a fost un proces început în anul 1848, care s-a bazat în principal pe apropierea culturală și economică între Moldova și Țara Românească.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe identitatea culturală și istorică între cele două țări.
După alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite, acesta a dat un decret, la 10 iulie 1862, care legifera că „ambele părți ale orașului Focșani de dincoace și dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi residența județului Putna”.
La Focșani a funcționat între anii 1859 și 1862 Comisia Centrală, însărcinată cu elaborarea legilor comune în Principatele Unite, Curtea de Casație pentru două Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității.
În Focșani, poate cel mai reprezentativ spațiu arhitectural, se află Piața Unirii, ansamblu arhitectonic de clădiri istorice dar și de clădiri civice construite în anii 1970. Spațiul ocupat de această piață nu a fost ales întâmplător. Este situată pe vechiul hotar dintre Țara Românească și Moldova. În fiecare an, aici, la 24 ianuarie, este omagiat marele act al Unirii.
Piața Unirii din Focșani este declarată monument istoric și cuprinde un număr de repere istorice: Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, Ateneul Popular, dar și clădiri cu diverse funcționalități: Casa de Cultură a Sindicatelor, Arhivele Statului – filiala Vrancea (sec. al XIX-lea), clădirile Primăriei Focşani şi ale Consiliului Judeţean Vrancea.
În Piața Unirii din Focșani, piesa principală este reprezentată de Obeliscul Unirii, lucrare a sculptorului Ion Jalea, care amintește de Unirea Principatelor Române din data de 24 ianuarie 1859.
Citește aici mai multe despre Obeliscul Unirii.
În perioada anilor 2005 – 2006 au fost efectuate cercetări arheologice în spațiul delimitat de Ateneul Popular și Grădina Publică. Această zonă este reprezentativă pentru istoria medievală a vechiului târg a Focşanilor. Este un sit arheologic de Ev Mediu timpuriu şi târziu, ţinându-se cont de descoperirea din incinta fostului Ansamblu Mănăstiresc „Sf. Ioan Botezătorul”, ce aparţine de biserica cu acelaşi nume.
Ansamblul Mănăstiresc ,,Sf. Ioan Botezătorul”, ctitoria lui Grigore Gheorghe Ghica al II-lea, a fost construit între anii 1661-1663 (în prima sa domnie), pe teritoriul Munteniei, situându-se exact pe graniţa dintre cele două ţări: Moldova şi Ţara Românească.
Citește aici mai multe despre Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”.
Cercetările din sit arheologic de Ev Mediu timpuriu şi târziu au avut ca rezultat descoperirea unor resturi ceramice întregibile şi neîntregibile de tipul: străchini, căni, borcane, farfurii, ceşti, opaiţe (şfeşnice), platouri de uz comun, cât şi de import, pentru uzul persoanelor de rang înalt. Au fost descoperite, de asemenea, obiecte diferite din fier, de tipul: cuie, piroane, lacăte, chei, cătuşe, unelte şi arme etc.; obiecte de podoabă de tipurile: cercei, butoni, agrafe de păr etc. ce sunt din bronz; monede turceşti, austriece şi româneşti datate între anii (1778-1894), de asemenea din bronz; cahle de diferite forme, mărimi, culori (verde, gri-gălbui, albastre, roşietice etc.) ce au fost descoperite într-un număr foarte mare; – alte obiecte importante din punct de vedere al funcţionalităţii lor şi care sunt specifice spaţiului mănăstiresc în care au fost descoperite.
Toate aceste materiale rezultate în urma cercetării arheologice din acest an, în punctul: „Ansamblul Mănăstiresc – Sf. Ioan Botezătorul” din Focşani, Piaţa Unirii, sunt în prezent, la Laboratorul de conservare – restaurare al Muzeului Vrancei, pentru a fi restaurate, în vederea intrării lor în circuitul istoric şi muzeal.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru
Sursa informațiilor http://cronica.cimec.ro
Turist prin Romania 