Amplasat în centrul orașului, Monumentul Unirii este poziționat pe hotarul de despărțire a celor două regiuni ale vechiului așezământ (Focșanii Munteniei și Focșanii Moldovei), înainte de unirea lor în anul 1862, pe data de 10 iulie, moment când la București, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul privind unificarea celor două părți ale orașului Focșani.
Art.2: Ambele părți ale orașului de dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi reședința județului Putna.
Monitorul Oficial nr.149/iulie 1862
Monumentul Unirii a fost inaugurat la 24 ianuarie 1976 și este alcătuit dintr-un obelisc amplasat pe un postament cilindric, care redă hora unirii întreprinsă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în cadrul unui bazorelief de bronz, opera sculptorului Ion Jalea (1887- 1983).
În prim plan, este redat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, alături de principalii săi colaboratori Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Vasile Boerescu și renumitul țăran Ion Roată, deputat de Putna și participant de seamă la divanurile ad hoc.
Pe fațada obeliscului este amplasată o placă de bronz în formă de scut, pe care este întipărit „Unirea Principatelor Române, 1859”. Monumentul Unirii este cel mai iubit dintre monumentele orașului deoarece, an de an, treptele lui de granit roșu sunt luate cu asalt de părinți, bunici, copii mari și mici pentru a se odihni, pentru a imortaliza momentul. În Piața Unirii sunt două monumente care amintesc de Mica Unire de la 1859: Borna de hotar și Monumentul Unirii.
Conform documentelor, proiectul monumentului a fost realizat de maestrul Ion Jalea și un grup de proiectanți din cadrul Atelierului de Proiectare Vrancea. Monumentul trebuia reprezentat dintr-un obelisc cu înălțimea de 19,64 metri și un tor la bază din bronz cu scene din istoria neamului românesc și a Unirii Principatelor, având fixate circa 85 de personaje pe întreg tronul. La turnarea de jos a Obeliscului se prevedea montarea unui ecuson de bronz.
Monumentul Unirii trebuia amplasat în Piața Unirii conform proiectului în faza STE avizat de Consiliul Popular al județului Vrancea și ridicat pe direcția Bisericii Sfântul Ion Botezătorul și în axul Consiliului Popular Județean Vrancea, latura lungă. Amplasamentul a fost studiat cu ani în urmă și de I S A RT București, care prin STE-ul întocmit în anul 1972 și avizat de control consemna că la execuția Pieței Unirii din zona centrală a municipiului să se lase loc pentru executarea monumentului.
Conform documentelor, monumentul trebuia să aibă „la bază un rând de trei trepte, de 30 cm înalțime și lațime de 80 cm. Lățimea treptelor va permite circulația pe toate nivelele, inclusiv în jurul tronului, unde lățimea va fi de 1,50. Baza acestor trepte va avea forma de octagon”, formă ce a fost stabilită la ultima consultare cu conducerea județului împreună cu maestrul Ion Jalea și arhitectul Mircea Mihai din partea Comitetului de Cultură și Educație Socialistă. „S-a trecut la această modificare deoarece se considera că aceste trepte vor fi circulate, permițând chiar executarea unor hore în zile festive, lucru ce nu se putea efectua în proiectul inițial ce avea laturile pătrate”.
„În urma vizitei conducerii de Partid și de Stat, în anul 1966, în Municipiul Focșani, s-a trasat sarcina realizării Pieții Unirii și a Monumentului Unirii, simbol al Unirii celor două principate. Începând din anul anul 1967, pas cu pas, s-a trecut la rezolvarea acestor hotărâri, începînd cu concursul pentru piață din anul 1967, studii de amplasament, proiecte de execuție și ajungând la taluzare în anul 1974, prin realizarea întregului ansamblu de blocuri, a pavajelor și angajând proiectarea monumentului”.
Monumentul Unirii este poziționat pe hotarul de despărțire a celor două regiuni ale vechiului așezământ: Focșanii Munteniei și Focșanii Moldovei, înainte de unirea lor în 1862 pe data de 10 iulie.
Pe tor se desfășoară un basorelief înfățișând în prim plan, spre sud pe Alexandru Ioan Cuza înconjurat de Kogălniceanu, Negri, Boerescu, Alecsandri și alți fruntași unioniști de la 1859, iar, spre nord, un muntean și un moldovean strângându-și mâinile în fața bornei de hotar.
Prim planul se desfășoară pe toată suprafața torului, înfățișând diferite categorii de susținători ai Unirii, dintre care se remarcă deputatul răzeș Moș Ion Roată. Planul al doilea reprezintă Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice.
Ansamblul Piața Unirii care, practic, înconjoară obeliscul, numit Monumentul Unirii, este situată pe vechiul hotar dintre Țara Românească și Moldova. Aici, în fiecare an, la 24 ianuarie, este omagiată Unirea Principatelor Române.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru
Sursa adevarul.ro și https://www.monitoruldevrancea.ro/
Turist prin Romania 