Dintre cei 12 frați, cel de al doilea fiu al Anului, Faur este cel mai mic. Este o personificare a celei mai scurte luni din an, 28 de zile în anii normali, 29 în cei bisecți. Nu este de mirare că aromânii din satul Peștera din Bulgaria numesc luna februarie Șcurtul. Fiind cel mai mic fiu al Anului, Faur este un copil răsfățat, astfel și vremea lunii februarie este schimbătoare și reflectă capriciile copilului: când e vesel și zâmbește e frumos afară, când plânge bate viscolul, când e supărat dă ger de crapă pietrele. Copilul Faur este în permanență în conflict cu Martie de la care a împrumutat câteva zile friguroase și refuză să i le înapoieze. Așa se explică timpul capricios de la începutul lunii martie, respectiv, lupta acestor frați pentru zilele împrumutate.

Luna lui Faur patronează Martinii de iarnă, sărbătoare dedicată Ursului, animal fabulos din mitologia noastră care schimbă anotimpurile odată cu ritmul hibernării sale și în deplin acord cu constelația ce-i poartă numele: Ursa Mare. Tot în Făurar sunt venerați sfinții protectori ai bolilor fără de leac, printre care Haralambie, păzitorul ciumei, pe data de 10 februarie, dar și enigmaticul Dragobete, pe data de 24 februarie, considerat „cap de primăvară”.  Aceasta este ziua în care ia sfârșit lunga noapte de iarnă, deschisă la Sântandrei de alaiul zânelor Crăiesei Eftepir și încheiată acum, cu alaiul lui Dragomir cel beat de dragoste, în ziua împerecherii păsărilor pădurii.

Pe 26 februarie se deschide Postul Sfintelor Paști, cel mai mare praznic ortodox, celebrat anul acesta pe 16 aprilie. Săptămâna premergătoare Lăsatului de Sec, poartă numele de  Săptămâna Albă, pentru că se renunță deja la consumul cărnii. I se mai spune și Săptămâna Nebunilor deoarece numai nebunii, proștii și urâții satului lasă nunta până în pragul Postului Mare. Începutul Postului aduce cu sine un interval de zile festive cunoscut sub numele de Săptămâna Cailor lui Sântoader. Spirit demoniac, restrictiv și agresiv, Sântoader  își trimite șapte nopți la rând herghelia divină la casele în care fetele și femeile nu-l cinstesc cum se cuvine spre a le pedepsi cu cruzime. Jumătate oameni, jumătate cai, Sântoaderii pot fi alungați doar cu vrăji iar, pentru a scăpa de vizitele lor nocturne, oamenii trebuie să respecte o serie de norme și interdicții. Calendarul popular cu dată mobilă cunoaște o întreagă galerie de  personaje mito-folclorice demoniace, care domină primele săptămâni de Post: Marțea Încuiată, Miercurea Strâmbă, Joi-Mărica, etc.

Denumirea populară a lunii februarie, Faur, este, însă, legată și de meșterii fauri, lucrători ai fierului. Aceștia își pregăteau unelte de muncă, ascuțeau sau confecționau fiarele sau cuțitele de plug înainte de deschiderea sezonului agrar. Pregătirile acestea începeau în aceasta lună, pentru ca fermierul să aibe toate cele necesare lucrării pământului.

Se apropie sfârșitul iernii, iar Făurar pregătește intrarea în primăvară, când începe a se topi zăpada și ghețurile. Toată această perioadă este presărată cu practici magice rituale, care pregătesc munca câmpului. Ultima săptămână a lui Făurar anunță derularea muncilor agricole, oamenii se preocupau de repararea uneltelor și îngrijirea animalelor de care aveau nevoie la arat și semănat.

Calendarul popular este plin de sfaturi care pregătesc viitoarele munci agrare.

Articol scris de Adriana Roman

Sursă informații „Anotimpuri magico-religioase” – Marcel Lapteș și „Calendarul țăranului român. Zile și mituri”, de Ion Ghinoiu

Fotografii pixabay.com, flickr.com, https://nefertiabet.artstation.com/projects/L24qEA