Comuna Zăbala este una dintre comunele cu populaţie numeroasă din judeţul Covasna, situată la poalele Munţilor Ţinutului Trei Scaune, în fostul Scaun Orbai. Această aşezare istorică se află într-o vale în formă de U, de-a lungul pârâului cu acelaşi nume, la 12 kilometri de Târgu Secuiesc, la 8 kilometri de Covasna şi la 20 de kilometri de reşedinţa de judeţ, Sfântu-Gheorghe.
Localnicii din Zăbala au multe motive de mândrie, pe lângă frumusețea și sălbăticia naturii, au o moștenire etnografică bogată. Această bogăție se poate întrezări vizitând Muzeul etnografic ceangăiesc.
Scurt istoric al Muzeul etnografic ceangăiesc
La începutul anilor 1970, Pozsony Ferenc a fondat această colecție. Inițial a fost depozitată într-o casă ţărănească, în deceniul următor, colecţia îmbogățindu-se cu obiecte din diferite zone etnografice ale Ardealului şi Moldovei.
În anul 1993, a fost organizată prima expoziţie intitulată: Arta tradiţională din Zăbala, iar, în anul 2003, a fost deschisă prima expoziţie permanentă, Cultura tradiţională a ceangăilor din Moldova. Din anul 2005, colecţia a devenit o secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe.
Despre muzeu, expozițiile și colecțiile sale
Muzeul etnografic ceangăiesc cuprinde numeroase expoziții, unele permanente, altele cu titlu temporar, dar adevărata sa zestre se află în cele 4 colecții. Astfel, muzeul prezintă vizitatorilor săi: Colecţia ceangăiească, Colecţia secuiască, Colecţia românească și Colecţia săsească.
Colecţia ceangăiească
Colecţia ceangăiească a fost constituită în principal de către fondator și conţine piese din interioarele tradiţionale din Lespezi, Oituz Bacău, Pustiana, cât şi atelierul olarului Gabor Raymund.
Colecţia cuprinde textile de casă, leicere, covoare, ştergare, cât şi icoane şi reprezentări religioase, piese de ceramică din centrul Oituz şi Frumoasa. Colecţia este documentată cu ajutorul unui material vizual fotografic important şi cu o bază de date bibliografică.
Colecţia secuiască
Cea mai valoroasă colecţie a muzeului este alcătuită de cahlele de ceramică din Zăbala, datând din secolele 15 –19, și este compusă din mai mult de 200 de vase. Colecţia de mobilă din Zăbala reprezintă cultura interioarelor ţărăneşti începând din secolul 18.
Cele mai valoroase lăzi de zestre ale muzeului au fost pictate în secolul 19. Interioarele din prima parte a secolului 20 sunt cel mai bine documentate.
Altă colecţie este constituită din piese de textile legate de viaţa familială, de interioarele caselor şi de viaţa cotidiană, economică. Colecţia de unelte cuprinde diferite obiecte de uz casnic, legate de prepararea hranei, de tors şi de ţesut, de agricultură tradiţională, de meşteşuguri populare: recipiente, ciubăre pentru apă, solniţe, castroane, piloage de cartof, râşniţe, piuliţe de lemn pentru cereale, patine din lemn, ciocan, cleşte pentru jar și multe altele.
Colecţia istorică conţine obiecte legate de memoria istorică a localnicilor, diferite reprezentări istorice păstrate în interioarele private. Colecţia cuprinde obiecte legate de primul şi al doilea război mondial.
Este constituită şi din obiecte, reprezentări legate de membrii familiei Mikes, care au avut un rol însemnat în viaţa socială, economică, confesională, culturală şi şcolară a satului.
Colecţia românească
Această colecţie este compusă în primul rând din interioare locale, piese de mobilier, textile de casă, port popular tradiţional de la începutul secolului 20. În trecut, ocupaţia de bază a comunităţii româneşti din Zăbala a fost oieritul, astfel colecţia cuprinde obiectele specifice legate de păstoritul montan din Munţii Vrancei şi prelucrerea laptelui.
Colecţia românească cuprinde şi textile de casă cât şi porturi tradiţionale locale: diferite porturi femeieşti şi bărbăteşti din prima parte a secolului 20 din localitatea Zăbala: năframe, marame, pieptare, cămăşi bărbăteşti şi femeieşti, paltoane, dar și feţe de pernă, acoperitoare pentru pat, păretare, perdele, desagi.
Pe lângă piese de mobilier, obiectele cotidiene şi de uz casnic, porturi şi textile, colecţia include şi obiecte cu caracter memorial: tablouri realizate la lăsarea la vatră, diplome, icoane religioase, fotografii familiale.
Colecţia muzeului mai cuprinde costume populare, textile, obiecte de ceramică şi din alte zone româneşti: de exemplu din Oaş, Făgăraş, Bistriţa, Crişana, Banat, Sibiu, Vrancea, Bucovina.
Colecţia săsească
Această colecţie a fost realizată la sfârşitul secolului 20 şi a fost prezentată la Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Sighişoara şi Zăbala. Pe lângă obiectele de ceramică, textile, porturi tradiţionale, colecţia cuprinde şi un material vizual important: fotografii, schiţe, hărţi, filme documentare valoroase.
Aceste obiecte provin mai ales din zona Sibiului, Sighişoarei, Ţării Bârsei, cât şi din zona Bistriţa. Printre porturile săseşti amintim pieptare de piele rare, brodate cu mărgele, paltoane de postav, cămăşi femeieşti şi bărbăteşti, diferite fuste.
Așa cum spuneam mai devreme în acest articol bogăția și frumusețea oamenilor care au trăit pe aceste meleaguri și nu numai se poate vedea în exponatele acestui muzeu. Zăbala, însă, se mai poate lăuda și cu faimosul Domeniu Zabola, ce aparține familiei Mikes, și reprezintă o manifestare a bogăției spirituale maghiare, un spațiu unde regăsești eleganța nobiliară de altă dată.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru
Sursa informațiilor https://www.csangomuzeum.ro/
Turist prin Romania 