Una din cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox este Înălțarea Domnului, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile de la Învierea Sa. La catolici, Înălțarea Domnului a fost sărbătorită pe data de 13 mai, iar la ortodocși, în data de 10 iunie.

Această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de Ispas, cuvânt de provenienţă latină (Spasiteli), care în traducere înseamnă Mântuitorul. În ziua Înălțarii Domnului creștinii se salută unul pe celălalt cu “Hristos S-a înălțat!” și “Adevărat S-a înălțat!“.

În această zi, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au fost martori Apostolii și cei doi îngeri. Aceștia le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos și le-au cerut să nu fie copleșiți de durerea despărțirii de Mântuitor.

În lucrarea “Despre sărbătoarea Paștilor” din anul 332. Eusebiu din Cezareea menționează pentru prima oară sărbătoarea Înălțării Domnului. Din scrierile acestuia, putem deduce faptul că Înălțarea Domnului se ținea în aceeași zi cu Rusaliile, la 50 de zile după Înviere. Abia la sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului al V-lea, sărbătoarea Înălțării Domnului s-a sărbătorit în altă zi decât Pogorarea Sfântului Duh (Rusaliile), și anume, la 40 de zile după Înviere. Această dată a rămas până în zilele noastre neschimbată.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a hotărât ca Înălțarea Domnului să fie consfințită ca Zi a Eroilor și ca sărbătoare națională bisericească. În această zi, bisericile românești de pretutindeni sărbătoresc pe toți eroii români care au căzut pe câmpul de luptă pentru credință, dreptate, întregirea neamului și apărarea țării.

Tradiții și obiceiuri de Înălțare

În tradiţia populară, marele praznic pentru Înălţarea Domnului aminteşte de ziua când Iisus s-a urcat la ceruri şi este împodobit cu numeroase obiceiuri strămoşeşti, respectate în popor de sute şi sute de ani.

Este bine ca în ziua de Înălțare, gospodinele să vopsească ouă roșii și să le dea de pomană. Se spune că aceasta este ultima zi în care se pot mânca ouă roșii.

O altă tradiție, păstrată în majoritatea zonelor, este aceea ca semănătorile să se facă până la Înălțare. Doar în acest fel, recoltele vor fi bogate în anul respectiv.

În anumite regiuni, oamenii se lovesc cu leuștean pe corp de Ispas, ca să fie sănătoși tot anul. Tot de Înălțare, sătenii leagă frunze de nuc la brâu, pentru că legenda spune că Iisus Hristos a făcut același lucru, atrunci când s-a ridicat la cer. Femeile nu au voie să spele sau să calce rufe, nu trebuie să coasă și nici să facă treabă în casă și în gospodărie.

Se spune că nu este bine să te cerți cu cineva de Înălțare. În plus, oamenii cred că nu trebuie să dai nimic cu împrumut în această zi, nici bani și nici alte obiecte.

Sărbătoarea Înălţării este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele şi prietenii în comunitatea în care sunt resentimente. În familia care respectă aceste tradiţii va domina veselia, iar necazurile şi ghinioanele se vor îndepărta de gospodăria respectivă.

În tradiţia populară, se spune că de la Paşte şi până la Înălţarea Domnului, cerurile sunt deschise, iar sufletele persoanelor care trec la viaţa veşnică în acestă zi ajung direct în rai, fără să mai treacă prin temuta judecată de apoi.

În unele localităţi din Transilvania şi din Argeş, fetele şi flăcăii  merg noaptea, în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului în alunişuri, să culeagă flori de alun, care înfloresc şi se scutură în zorii aceleiaşi zile. Se spune că aceste flori au puteri magice şi trebuie păstrate alături de busuiocul sfinţit la Bobotează. Împlinirea acestui ritual aduce sporul în gospodărie, menţine armonia şi dragostea în familiile care păstrează aceste obiceiuri.

Pentru sporul casei, în numeroase zone din ţară gospodinele prepară păsat fiert în lapte dulce. Păsatul se împarte copiilor şi săracilor.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii pixabay.com, ziarulumina.ro, crestinortodox.ro

Sursa informației ziarulumina.ro, crestinortodox.ro