Mănăstirea Cotești este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Vrancea. Se află în comuna Cotești, la o distanță de vreo doisprezece kilometri de Focșani și este închinată Sfintei Treimi. Mănăstirea Cotești este așezată într-o poiană frumoasă, înconjurată de pădure și podgorii, la marginea satului Cotești. Se crede că prima așezare monahală din acest loc a fost întemeiată în anul 1720, de catre episcopul Ștefan al II-lea al Buzăului. Astăzi, mănăstirea este însuflețită de o obște de maici.
Istoria Mănăstirii Cotești
Episcopul Ștefan al II-lea al Buzăului, în anul 1728, după venirea la putere a domnitorului Nicolae Mavrocordat, a transformat vechea școală, înființată de fostul episcop Ștefan I Tipograful, într-o școală greco-slavonă. Pentru truda lui, episcopul Ștefan al II-lea este înălțat de către Constantin voievod, fiul lui Nicolae Mavrocordat, în scaunul de mitropolit al Ungro-Vlahiei (1732-1738).
Un document păstrat în Arhivele Statului, datat 12 ianuarie 1757, menționează o donație făcută de Avram și Simona, soția lui, printr-un zapis dat în mâna preotului Nicolae, de la Schitul Cotești.
În lucrarea sa „Sate și mănăstiri”, Nicolae Iorga scria că, pentru o vreme, această mănăstire a fost locuită de călugări ruși. Tot din aceasta sursă aflăm că în anul 1833, ultimul stareț, ieromonahul Dositei, preda întreaga sa avere mănăstirii și maicilor mutate aici de la Schitul Bontești.
În anul 1959, Gheorghiu Dej, prin Decretul 410, desființa Mănăstirea Cotești. La acea vreme, în incinta mănăstirii funcționau patruzeci și patru de case, locuite de peste optzeci de maici. Casele au intrat în posesia statului, astăzi, păstrându-se doar opt. Una dintre casele salvate se află lângă biserică și datează din anul 1881.
Biserica Mănăstirii Cotești
Biserica mănăstirii a supraviețuit până în zilele noastre, trecând peste vremuri de restriște, războaie, cutremure, sărăcie. Biserica a fost restaurată în anul 1991, odată cu reînființarea mănăstirii, de către arhiepiscopul Buzăului și Vrancei. În prezent, mănăstirea este locuită de unsprezece maici, majoritatea în vârstă, aflate sub îndrumarea maicii starețe Atanasia.
Corpul bisericii, zidită în stil moldovenesc, are forma de corabie, iar zidul masiv este gros de un metru. Catapeteasma, ridicată tot din zid, se unește cu arcada care susține bolta Altarului și a naosului.
Zidul exterior este despărțit în două registre, de un brâu median, fiecare registru având firide spațioase. De jur-imprejur, sub cornișe, se află un rând de ocnițe, mici și zugrăvite cu fresce. Fațada vestică este și ea zugravită în frescă. Turla nu are ferestre, iar acoperișul bisericii este din tablă galvanizată. I
Pictura bisericii a fost renovată în anul 1947, de pictorul Adrian Cantini, din Focșani. Una dintre cele mai de preț comori păstrate în Mănăstirea Cotești este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, numita „cea Hrănitoare„, datând din anul 1865. Aceasta icoană se păstrează în biserica mare.
Clopotnița mănăstirii, construită din zid masiv pe o temelie adâncă de patru metri, ascunde o tainiță, aerisită prin câteva găuri mici. Unul dintre clopote, luat de trupele germane, între anii 1916-1918, fusese donat de clucerul Cotescu, în anul 1859. Astăzi, în clopotniță se află două clopote.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru
Sursa informațiilor https://www.crestinortodox.ro/ și https://basilica.ro/
Turist prin Romania 