Ziua de 15 septembrie

15 septembrie este a 258-a zi a calendarului gregorian și a 259-a zi în anii bisecți.

Iată selecția noastră de evenimente istorice care s-au întâmplat în ziua de 15 septembrie, în România.

La data de 15 septembrie 1486, din ordinul lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcția unui nou palat domnesc la Hârlau.

Curtea domnească din Hârlău este o curte domnească atestată pentru prima dată în anul 1384 în orașul Hârlău, la o distanță de 74 km de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine. Ansamblul curții domnești din Hârlău a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași fiind format din 2 obiective: Biserica „Sf. Gheorghe”, datând din 1492 și ruinele curții domnești, datând din anul 1384, reclădită în 1486 și 1624.

La data de 15 septembrie 1538, Ștefan Lăcustă a fost numit domn de către sultan. Fiind nepot al lui Ștefan cel Mare și fiu al lui Alexandru, Lăcustă a fost primul domn moldovean care nu a mai fost ales de populația autohtonă, ci a fost ales direct de sultanul turc. Ștefan Lăcustă nu a fost norocos nici cu politica externă dar nici cu cea internă pentru că țara, deja jefuită de otomani și tătari în 1538, a fost sărăcită și mai mult de invaziile de lăcuste ce au bântuit holdele în vremea domniei sale. Din pricina acesteia i s-a tras porecla domnitorului, de lăcustă.

Va domni până în 1540. Boierii s-au răsculat și l-au ucis pe Lăcustă în foișorul palatului său din Suceava în timp ce dormea, chemând la tron pe hatmanul Alexandru Cornea în 1540.

La data de 15 septembrie 1774 a început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Țara Românească (1774-1782). Acesta a reaorganizat fiscalitatea și administrația, iar în domeniul justiției, a promulgat un nou cod de legi – „Pravilniceasca condică” .

La data de 15 septembrie 1959, la Brașov, se încheie procesul scriitorilor germani. Cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund sunt condamnați pentru „infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație” la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile.

Protocoalele de anchetă ale celor arestați demonstrează, fără nici un dubiu, că vinovăția celor cinci scriitori fusese stabilită încă înainte de începerea procesului, între protocoalele de anchetă și sentință existând inadvertențe, nepotriviri și chiar contradicții. Scopul procesului nu a fost de a stabili adevărul și de a face dreptate, ci de a impune voința statului și de a extinde teroarea prin manipularea opiniei publice și torturarea acuzaților.

În urma curentului de „liberalizare” din anii ’60, în prima etapă, în 1962, au fost eliberați din închisoare Harald Siegmund și Georg Scherg. Apoi, în urma decretului 411/1964, când au fost eliberați circa 100.000 de deținuți politici, au fost eliberați și Andreas Birkner, Hans Bergel și Wolf von Aichelburg, fără a li se da nici un fel de explicații.

Abia în anul 1968, prin Hotărârea 37 a Înaltei Curți de Justiție din România, cei cinci scriitori au fost reabilitați și declarați condamnați pe nedrept din cauza mărturiilor mincinoase.

Alte evenimente importante ce au legătură cu data de 14 septembrie

La data de 15 septembrie 1899 se naște la Iași, Elena „Magda” Lupescu, a treia soție a regelui Carol al II-lea al României. După moartea lui Carol al II-lea, în 1953, Elena Lupescu a continuat să trăiască la Estoril, în Portugalia, până când s-a stins din viață. Sicriul ei a fost depus la capela Regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona, alături de sicriul Regelui Carol al II-lea. În anul 2003 sicriele celor doi au fost aduse la mănăstirea Curtea de Argeș.

Născut la data de 15 septembrie 1927 într-o veche familie de lăutari, Fărâmiță Lambru (acesta e numele său de artist; altfel decât s-ar putea crede, Fărâmiță este numele său de familie și Lambru este prenumele) învață să cânte încă din copilărie de la tatăl său, violonistul Tudor Fărâmiță. Având un auz foarte bun, reține repede repertoriul uzual lăutăresc, dar mai ales stilul vocal de interpretare.

La data de 15 septembrie 2009 a decedat, la București, Nicu Constantin, actor român de teatru și film. În palmaresul înregistrărilor lui Nicu Constantin se află peste 30 de filme de scurt și lung metraj, 600 de emisiuni de radio și peste 300 de televiziune. În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate.Între 1960 și 2000, a activat și a susținut peste 9.000 de reprezentații pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. În perioada 1979-1982, Nicu Constantin a fost și actor al Teatrului de Operetă „Ion Dacian”.

Informații și fotografii wikipedia.org