Nașterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc, care începe la 1 septembrie. Părinții Fecioarei Maria erau foarte înaintați în vârstă. Maica Domnului a venit pe lume ca rod al rugăciunii lor. Ei se numeau Ioachim, din seminția lui David, și Ana, mama ei, din seminția lui Aaron.
Credinţa populară spune că în această mare zi nu se lucrează. Rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către femeile care îşi doresc un copil sunt mult mai ascultate ca oricând. Credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei şi împart din fructele toamnei pentru sufletul celor adormiţi. În popor se spune că şi pe femeile însărcinate care se vor ruga în această zi, Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.
Credinţa populară spune că în această zi rândunelele îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ.
“Este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, cum se întâmplă în fiecare toamnă”, notează etnologul Tudor Pamfile în volumul “Sărbătorile la români”. Tot pe 8 septembrie începe culesul viilor, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se dă startul târguilor şi iarmaroacelor de toamnă.
Legată de această sărbătoare mai există şi o altă superstiţie conform căreia cei care mănâncă bucate gătite la foc în aceste zile au şansa de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.
Turist prin Romania 