Celebritatea lui Alexandru Osvald Teodoreanu, cunoscut cu numele Păstorel Teodoreanu, a fost creată datorită talentului său de oenolog și, în aceeași măsură, vieții sale boeme intense din Iașul interbelic. Chiar dacă a fost bună vreme în umbra reușitei literare a fratelui său, Ionel Teodoreanu, Păstorel reușește să își găsească locul în panteonul literaturii românești.
A fost unul dintre răsfăţaţii criticilor literari și, adesea, era comparat cu marele Caragiale. Viața sa a oscilat între escapadele bahice şi gurmande și scris, Păstorel Teodoreanu devenind o figură singulară în literatura română.
Al. O. Teodoreanu s-a născut la Dorohoi, la 30 iulie 1894. Pleacă pe front în Primul Război Mondial și se întoarce de două ori rănit. Este recompensat cu înalte distincții militare. Debutul său editorial se întâmplă în anul 1928. A scris piese, monologuri teatrale, schițe, nuvele și povestiri, poezie lirică, a făcut publicistică literară și politică. În 1928, a fost premiat de Academia Română, iar în anul 1937, al Societății Scriitorilor Români.
Am ajuns să îl pomenim pe acest site deoarece Păstorel Teodoreanu a ținut o cronică gastronomică. Talentul său scriitoricesc se împletește briliant cu pasiunea sa de gurmand și iubitor de vinuri . Fin connaisseur al vinului, consider că a fost unicul scriitor român care a așternut pagini nemuritoare despre vin, scrise cu pasiune profundă pentru licoarea magică.
Iubea vinul de Cotnari, iar talentul său de oenolog era inedit : putea identifica cu precizie orice vin la degustarea în orb. A scris un Tratat despre vinuri, coniacuri și tehnica degustării acestora. Acest tratat aflat în manuscris s-a pierdut fiind confiscat în iureșul condamnării scriitorului în procesul Noica-Pillat.
Păstorel Teodoreanu era chemat întotdeauna să arbitreze disputele din domeniul identificării și categorisirii degustării produselor obținute din struguri, adică vinurile și coniacurile. Era cunoscut și recunoscut pentru calitățile sale gustative remarcabile, dar și pentru experiența deosebit de variată și complexă pe care o avea în degustarea vinurilor românești.
Păstorel Teodoreanu era capabil să identifice cu o precizie uluitoare soiul de vin, podgoria și anul fabricației, dar și amănunte, cum sunt orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, puritatea vinului, regimul pluvial al anului respectiv în locul unde era via.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii wikipedia
Informații din https://humanitas.ro/, https://www.historia.ro/
Catrene bahice
Curiozități
Sfrijită ca o Sfântă Vineri,
Mi-a spus o babă: “La români,
Băbeasca place mult la tineri,
Pe când, Feteasca la bătrâni.
Cu pârdalnica ei fire,
Grasa-i ca un cal arab:
Duce-n cârcă om subțire,
Dar prăvale pe cel slab.
Să cred nu știu în care Dumnezeu
Și cui să mă închin nu am habar,
Dar am crezut și crede-voi mereu
În Artă, în Moldova și-n Cotnar.
Netrebnicii
Când înjosești și sucul ei, și via,
Și cu sifon spurci vinul pe care vrei să-l bei,
Nu te gândești tu, oare, mișel între mișei,
Că pângârești natura și compromiți beția ?
Nuri
Cercând sticluțe vechi și azi, și ieri,
Am dat de Crâmpoșie-ntro-sticluță.
Ce-i Crâmpoșia ? E o țărăncuță,
Dar care place foarte la boieri.
Turist prin Romania 