Un ținut cunoscut și arhicunoscut, cu multe secrete și tradiții, cu o cultură vastă și un teritoriu de invidiat, Transilvania, se poate mândri în egală măsură și cu băutura tradițională atât de râvnită de toată lumea, PALINCA.
Este știut de secole că palinca a fost și este o băutură care merge foarte bine în compania unui “dop”, adică în compania unui preparat gras și sățios care să facă în așa fel încât doza de alcool înghițită să nu creeze reacții adverse, mai mult sau mai puțin plăcute.
De foarte multe ori, “dop-ul”, este asociată cu slănina, șunca sau pastrama foarte sărată acompaniată de ceapă roșie sau o bucată zdravănă de caș proaspăt. Nu de pomană, cosașii care plecau de dimineață la munca din câmp luau în desagă o jumătate de palincă, un boț de mămăligă, o bucată de brânză și o halcă zdravănă de slănină.
Consumată în limite rezonabile și acceptabile, palinca poate fi folosită foarte bine și în scop terapeutic pentru bolile specifice stomacului, dar mai bine lăsăm aceste concluzii și recomandări pentru cei avizați să le facă. Noi ne vom opri atenția asupra unicei distilerii autorizate din județul Brașov, și anume, Pălincăria Transilvania. Un loc de poveste, aflat chiar la poarta de intrare în Transilvania, la Râșnov, între Bran și Brașov.
Aparent, ai putea spune că locația seamănă cu o pensiune, dar banner-ul mare de pe drumul național îți spune cu certitudine că ai de a face cu o distilerie și încă una foarte bună. Am remarcat această distilerie într-una din plecările mele către Ardeal.
Întâmplător, m-am oprit la semafor, pe drumul dintre Bran și Brașov exact în dreptul Pălincăriei Transilvania și am observat afișul mare din față. Bineînțeles, am cotit către curte și am intrat. Aici a început adevărata poveste, o poveste spusă de doi oameni, un oltean și un muntean, doi oameni, care, pe bună dreptate, au afirmat sus și tare că, “noi nu am inventat palinca, noi doar o desăvârșim”. Bine grăit și argumentat!
Pe mine m-a întâmpinat Virgil, un om bine făcut și, mai tot timpul, cu zâmbetul pe buze. Mi-a povestit de la Ana la Caiafa toată agitația pentru obținerea avizelor pentru ca, într-un final, după doi ani de zbateri și nervi, să se mândrească cu ceea ce se cheamă la acest moment Pălincăria Transilvania.
Un mândru loc ardelenesc unde se produce cea mai vestită băutură din Ardeal, palinca. Aici, la Pălincăria Transilvania, toate gusturile sunt satisfăcute, sortimentele de palincă fiind foarte variate și maturate în mod tradițional, în butoaie de stejar.
Oricine calcă pragul Pălincăriei Transilvania se poate minuna în voie de cazanul pentru distilat, de unde, veselă și zglobie, curge licoarea mult râvnită.
Alcoolmetrul este permanent la loc de cinste, acesta arătând numărul de grade, nu Celsius ci de tărie. Cele 10 sortimente de palincă distilate aici sunt permanent verificate și testate în așa fel încât cei care degustă sau se aprovizionează de aici să fie în siguranță și să poată pune pe masă o băutură de calitate. De altfel, calitatea și premiile obținute sunt atuuri care recomandă această distilerie de la poarta Transilvaniei.
După ce am admirat preț de câteva minute cum curge palinca în sticle, a apărut și Grigoraș, asociatul lui Virgil, tot cu zâmbetul pe buze și pus pe glume. Adevărul este că, în glumă vorbind, la o distilerie este puțin probabil să nu fii cu zâmbetul pe buze. Lăsând gluma la o parte, am rămas foarte plăcut surprins de “farmacia” de aici, de profesionalismul de care dau dovadă toți cei angajați în producerea acestei băuturi și de modalitatea de conservare și maturare a licorii.
La Pălincăria Transilvania se găsesc nu mai puțin de 10 sortimente de palincă, printre acestea numărându-se cu cinste palinca de prună, mere, gutui, cireșe, cireșe amare sau palinca de Transilvania, un mix de fructe care se lasă simțite suav, rând pe rând, parcă, imediat după înghițire.
În funcție de fruct, palinca are o anumită tărie, aceasta fiind perfect corelată cu păstrarea aromei fructului din care este făcută. Astfel, palinca de prună are o tărie ceva mai ridicată pentru că pruna este un fruct destul de aspru și păstrează aroma chiar și la 52 de grade. Nu același lucru putem spune despre gutuie care își pierde aroma la 38 de grade. Ținând cont de aceste aspecte, fiecare sortiment de palincă este astfel distilat încât fructul să dea aroma naturală licorii distilate.
La Pălincăria Transilvania se lucrează de zor pentru darea în folosință a unui spațiu special destinat pentru degustări de palincă, spațiu ce va fi dotat inclusiv cu preparate tradiționale care să se îmbine armonios cu sortimentul de palincă ce se degustă.
Ca o dovadă a lucrului bine făcut, un maramureșean, cunoscător al distilatului și al palincii, în semn de apreciere, a dăruit celor doi, Virgil și Grigoraș, două sticle de palincă cu numele lor sculptate și asamblate în lemn.
Aceste cadouri pot fi admirate în expoziția Pălincăriei Transilvania, la loc de cinste, în sala în care se află și cazanul pentru distilat. Și dacă tot a venit vorba despre cazan este de menționat faptul că acest cazan folosește pe post de combustibil lemnul, astfel că, dacă vă aflați aici în vizită, la cumpărături sau la o degustare, puteți admira cum se fabrică, de fapt, palinca și care este întregul procedeu.
La plecare, ospitalitatea celor doi și-a spus cuvântul, așa că, șofer fiind, nu am degustat licoarea ci am primit din partea casei un sortiment de palincă de gutui și unul de cireșe. Trebuie să recunosc, odată ajuns acasă, curiozitatea m-a împins și am degustat, comod așezat într-un fotoliu, la gura șemineului, un pahar de palincă de gutui, care mi-a încântat simțurile până la cel mai înalt nivel.
Ce altceva pot să vă doresc? Poftiți aici, la Pălincăria Transilvania, sau comandați ceea ce doriți de pe site, și degustați (cu măsură) licoarea care înflăcărează minți și naște energii de mută munții din loc.
Articol scris de Adrian Satmaru
Fotografii de Adrian Satmaru
Turist prin Romania 