Începând cu anul 1672, armenii se stabilesc în număr mare, în Gheorgheni, alegerea aceasta nefiind întâmplătoare, deoarece orașul este așezat strategic, pe ruta comercială, care leagă Moldova cu Ardealul. Mai mult de atât, în Transilvania au fost doar patru regiuni care au primit și permis așezarea armenilor, una dintre acestea fiind localitatea şi zona Gheorgheni. Armenii s-au stabilit în Transilvania, în Gherla, Dumbrăveni, Gheorgheni şi Frumoasa, la a căror dezvoltare au contribuit în mod semnificativ. Practic Gherla şi Dumbrăveni sunt oraşe fondate exclusiv de armeni, ca urmare a drepturilor de comerţ liber şi de auto administrare, obţinute din partea administraţiei habsburgice.
O parte dintre armenii stabiliți în Gheorgheni în timpul domniei lui Mihály Apafi, la sfârşitul secolului XVII, au lăsat meleagurile Moldovei de teama invaziilor turco-tătare. Astfel, imaginea Gheorgheni-ului se schimbă și, mai mult de atât, zona întreagă locuită de armeni se dezvoltă semnificativ din punct de vedere economic, ca urmare a prezenței breslelor armenești. Armenii din Gheorgheni se ocupau în principal de tăbăcărie, dar făceau și comerţ cu bovine şi cu lemn. Cu plutele, navigând pe râul Mureş au ajuns până la Lipova şi Arad. Pentru bovine foloseau păşunile din Moldova şi Oltenia deoarece erau mai bune şi mai ieftine. Trecerea prin istorie a acestor armeni nu s-a produs fără urmări vizibile şi astăzi. Punctele de interes, nu numai turistic, sunt casele din centrul oraşului, casele de pe strada Márton Áron, casa parohială construită în 1769 având în faţă statuia Sfântului Grigore Luminătorul care adăposteşte o bibliotecă valoroasă.
În acest articol am să vă spun despre experiența mea, bineînțeles, din Gheorgheni, experiență care mi-a rămas lipită de suflet. Este vorba despre ceea ce am trăit la Biserica Armeano-catolică, considerată de mulți și de mine, fără îndoială, perla oraşului.
Pe locul unde astăzi este Biserica Armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului”, înainte de construirea acesteia, se afla o capelă romano-catolică din lemn, care a fost închiriată în 1680 și cumpărată în 1717 de către armeni.
În 1729, preotul Simon Theodorovich inițiază o campanie de donație pentru a construi o biserică nouă care astăzi este cea mai veche biserică din Gheorgheni. În 1733 au început lucrările la primul zid al bisericii, iar în 1734 turnul este finalizat cu elemente baroce. Nava are acoperiş în formă de cort și este legată la sanctuar cu absidă poligonală printr-un arc de triumf lat. Este renovată în 1899, când sunt realizate și frescele neobaroce împreună cu alte ornamente interioare.
Biserica este înconjurată de un zid de incintă neregulat cu goluri de tragere, pe latura estică şi vestică având câte o construcţie mai mică, de tip bastion cu formă circulară spre exterior şi poligonală spre interior.
Interiorul bisericii are picturi cu scene patimile lui Hristos fresce neobaroce. Elementele cele mai frumoase din interiorul bisericii sunt: amvonul baroc, altarul principal şi altarele laterale, şi pictura de altar înfăţişând pe sfântul Grigorie, pictată în Veneţia.
Zidul de incintă dotată cu turnuri de poartă a fost construit în anul 1748. Mai demult a fost dotat cu hublouri, elemente de apărare care încă se pot observa din interiorul zidul curţii. În nişele în interiorul zidului se păstrează reliefuri şi picturi din jurul anului 1750, iar curtea a deservit scopul de ţintirim, adică loc de înmormântare.
Biserica păstrează şi elemente dintr-o capelă de piatră din Evul Mediu în jurul căreia a fost înfiinţat „Cimitirul Străinilor”. Crucea dublată de pe turn este aurită şi sub cupola turnului, pe partea superioară a turnului încă se păstrează inscripţii în alfabet armenesc.
Cel care menţine şi astăzi aprinsă flacăra credinţei armenilor din localitate este părintele Dr. Puskás Attila, preot abilitat de Sfântul Scaun, să oficieze sfânta liturghie în riturile latin şi armean. Părintele Puskás a fost instruit în tainele ritului armean de însuşi Prefericirea Sa Petru al XIX-lea Catholicosul armean al Ciliciei, ca un cadou pentru armenii din Transilvania.
Articol scris de Adriana Roman, cu informații din materialul “Pe urmele Armenilor din Transilvania” scris de dr. Puskás Attila.
Fotografie de Adrian Satmaru
Galerie fotografii Biserica Armeano-catolică, Gheorgheni
Turist prin Romania 