Fortificația Turnul Spart de la Boița, județul Sibiu

Dacă treci din Țara Românească spre Transilvania și alegi cea mai scurtă cale, atunci este absolut necesar să străbați Valea Oltului. Un drum relativ plan, dar destul de sinuos, de la ieșirea din Râmnicu Vâlcea, Oltul îți este companion de drum până la Boița. De-a lungul drumului te întâmpină stațiunile Călimănești și Căciulata, apoi Lotrul la Brezoi, afluent de stânga al Oltului pentru ca, după aproximativ 35 de kilometri, imediat după Câineni să treci granița în Transilvania prin dreptul Turnului Spart, în trecătoarea dintre Munții Lotrului și Munții Făgăraș.

Turnul spart constituie a treia fortificație a lanțului de cetăți de apărare Turnu Roșu, Tălmaciu și  a fost construit în anul 1493, la ordinul regelui Ladislau al Ungariei pentru a asigura paza în trecătoare, în urma unei invazii turcești care a prădat ținuturile Sibiului. La doar 5 kilometri de Turnu Roșu, Turnul Spart era înalt de 20 de metri, cu pereți groși de 4 metri la bază, ferestre de tragere pe trei nivele, acoperiș în formă conică acoperit cu țiglă.

Prin secolul XIX, a fost considerat turn roman, componentă a “Porţii lui Traian”, deoarece pe aici au trecut o mare parte a trupelor lui Traian când au invadat Dacia. Turnul Spart a fost clar, o fortificaţie de graniţă şi un important punct de control la trecerea frontierei dintre Valahia şi Transilvania. Aşezat în aşa fel încât să controleze drumul care trecea pe malul Oltului, de la Câineni spre Boiţa, complexul fortificaţiei mai era alcătuit şi dintr-un zid ce pornea de pe coasta muntelui, cu un pasaj boltit la nivelul drumului şi prelungit dincolo de turn până în albia Oltului. De altfel, de cealaltă parte a străzii se mai observă și la ora actuală urmele zidurilor componente ale întregului ansamblu fortificat.

Turnul Spart a avut însă o viaţă scurtă. Marea inundaţie din anul 1532 a spart Turnul masiv, rămânând doar o jumătate din el, şi anume, partea de către Olt. Săpăturile arheologice întreprinse în anul 1991 au scos la iveală urme ale fortificaţiei medievale, ale clădirilor construite ulterior dar şi evidenţierea unor nivele de arsură sau depuneri rezultate din inundaţii.

Săpăturile arheologice la Turnul Spart au început în vara anului 2015, după ce mai mulți arheologi au cerut blocarea lucrărilor CNADR de extindere a benzilor de circulație de pe DN7, pentru protejarea Turnului Spart și derularea şantierului sub supraveghere arheologică.

La scurt timp, în lunile august-septembrie, echipa coordonată de Claudia Urduzia, arheolog specialist în cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, a făcut descoperiri la care nici specialiştii nu se aşteptau.

Ce mai spectaculoasă parte este dată de faptul că, în urma săpăturilor făcute la baza turnului s-a găsit chiar segmentul lipsă al turnul prăbușit, care poartă denumirea de “Turnul Spart” tocmai din cauza lipsei unei părţi, consemnează stiridesibiu.ro

“Din acest mare fragment de turn prăbuşit a fost recuperată o archebuză, care la o primă evaluare a fost datată în secolul al XVI-lea. O a doua armă de acelaşi fel a fost descoperită sub dărâmături mai mici din zonă, care au aparţinut de asemenea turnului. Cea de a doua archebuză a fost datată la o primă evaluare ceva mai târziu. Ambele descoperiri datează prăbuşirea turnului în secolul al XVI-lea, posibil următorul. Din aceleaşi dărâmături a fost recuperat de asemenea un vas de bronz de mari dimensiuni, turnat, care prezintă în relief pe o parte anul 1516 / 1716  şi pe cealaltă două registre cu decor vegetal”, informează Muzeul Brukenthal.