Orașul Aiud ne-a atras atenția și expediția noastră de cunoaștere a acestui oraș s-a încheiat cu descoperiri surprinzătoare. Vitrina istoriei acestui oraș este impresionată. Una din cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania, Cetatea Aiudului, stă mărturie a importanței orașului în circuitul economic al Transilvaniei secolelor XIII – XVI. Aiudul a fost cel mai important centru cultural și de învățământ al calvinismului ardelean, Colegiul Bethlen fiind un ecou al acelor vremuri.
Aiudul descoperit de noi se poate lăuda cu podgoriile sale. Podgoria Aiud ocupă coastele sudice sud-estice și sud-vestice din preajma Aiudului, se află la nord-vestul judeţului Alba. Podgoria Aiud cuprinde zone din comunele Rădeşti, Lopadea Nouă, Hopîrta, Fărău, Miraslău, Ciumbrud, Ocna Mureşului, Livezile, Cuguzel şi din mai multe sate disparate uneori la distanţe destul de mari şi despărţite de apele Mureşului. Asociaţia ”Ţara Vinului” este asociația care sprijină și promovează patru din cele mai importante podgorii din Transilvania, respectiv Alba (Ţara Vinului), Aiud, Sebeş-Apold şi Târnave.
În Aiud am cunoscut un vinificator premiat, domnul Emil Andras, omul care a făcut dintr-un cupaj specific Transilvaniei, o marcă de renume: Plebanos.
Marca Plebanos are o istorie agitată, marca fiind disputată din perioada interbelică. În prezent, marca Plebanos este înregistrată la OSIM de către Cramele Logos. Astfel, am ajuns să cunoaștem și să vă povestim … povestea Plebanos, vizitând Crama Logos din Aiud, avându-l pe domnul Andras gazdă și povestitor.
Povestea vinului Plebanos începe cândva în secolul al XVIII-lea de la un grof reformat din Aiud, care se căsătoreşte cu o tânără frumoasă, catolică. Groful era mare iubitor de vin, ca mai toţi nobilii maghiari. Groful mergea duminica şi de sărbători la biserica reformată, iar soţia sa la biserica catolică, fiecare fiind fidel confesiunii sale. Într-o zi de duminică, după slujbă, groful îl invită pe preotul catolic în crama sa, să guste vinurile.
Era vremea când vinurile se amestecau pentru a fi puse la butoi şi meşterii scoteau diverse soiuri din butoaie, le gustau şi le vărsau apoi într-un ulcior de lut aşezat pe o masă. Intră preotul însetat, în cramă, urmat de grof. Până să-l prevină meşterii, preotul îşi pune vin din ulcior, îl gustă şi declară că e cel mai bun vin pe care l-a băut în viaţă lui. Gustă şi groful şi îi întreabă pe meşteri ce soiuri au amestecat şi, aşa află că, de fapt, băuse un amestec întâmplător. Meşterii îi spun ce vinuri au amestecat şi împreună cu preotul şi groful, încercând diverse proporţii, reuşesc să refacă ceea ce, de atunci încolo s-a numit Plebanos sau vinul preotului (predicatorului sau vicarului).
În prezent, Plebanos este cupajul care a câștigat numeroase premii. În 2016, a fost recunoscut ca fiind cel mai bun vin al micilor producători din Alba, în cadrul Galei Vinurilor 2016, competiţie organizată de Asociaţia ”Ţara Vinului”. Competiția a reunit 20 de mici producători din judeţul Alba care au propus un număr de 46 de vinuri. A fost desemnat câştigător vinul demisec Plebanos din producţia anului 2015, al producătorului Logos SRL Aiud. Pe locul doi s-a situat tot un vin Plebanos din producţia anului 2013, iar locul trei a revenit vinului Fetească Regală (2015) produs de Vass Atila din Ciumbrud.
În Crama Logos, vinul pare a se odihni în pace, în butoaie mari din lemn, așteptând să îmbătrânească sau așteptând să ia drumul către iubitorul cupajului Plebanos. Componența sa (Traminer, Fetească Regală și Grasă, în alți ani, Fetească Regală, Muscat și Riesling), culoarea sa (galben pai deschis cu tente străvezii), gustul său vioi, cu note de fructe coapte și impresii vagi zaharate și mirosul său aromatic cu tușe vegetale, dure de urzici și leuștean fac din cupajul Plebanos un vin cu personalitate care îți devine repede tovarăș și prieten.
Fără pretenții și cerințe deosebite, Plebanos te însoțește echilibrat și proaspăt în orice situație: o seară de povești cu prietenii, o masă elegantă la restaurant.
Sursa info provin.ro, adevarul.ro și taravinului.ro
Articol scris de Adriana Roman
Fotografie Adrian Satmaru
Turist prin Romania 