Constituită in anul 2005, la initiativa cinului monahal de la Manastirea ortodoxa cu hramul „Buna Vestire” din Negraia – Patranjeni, colectia muzeala a fost conceputa si organizata astfel incat sa reflecte istoricul ansamblului monastic din aceste locuri, cu radacini adanci in viata monastica a vaii Ampoiului, ce coboara in trecut pana la nivelul secolului XVIII.
Expozitia in sine este organizata in doua sali, prima cuprinzand marturii si artefacte care atesta traditia vietii monahale, istoricul manastirii si particularitatile de cult ale lacasului manastirii. Sunt expuse icoane, sfesnice si alte obiecte de cult din inventarul vechii manastiri, precum si carte veche romaneasca datata in a doua jumatate a secolului XVIII . Monumentul roman ce era depus ca si picior al mesei altarului in biserica ridicata la 1910, a fost adus in aceasta expozitie din considerente de conservare, in biserica fiind umiditate ridicata, partea inferioara a monumentului a inceput sa sufere degradari ireversibile care constau in desprinderi ale primului strat de piatra pe care era realizata si inscriptia, datorita infiltratiilor masive de umiditate in structura pietrei.
Din considerente de conservare intr-un spatiu controlat microclimatic cu aparat de dezumificare, a fost adus acest monument roman refolosit ca si picior al prestolului, in cadrul unui obicei atestat destul de frecvent doar pe Ampoiului, a Almasului, sau in Tara Hategului, cu trimitere la originea latina a poporului roman. Astfel, viata si trecutul manastirii Negraia, precum si a fostei manastiri a Bulzului au fost reconstituite in aceasta prima sala a expozitiei.
Cea de-a doua sala a expozitiei incearca sa redea secvente din istoria si trecutul comunitatilor din aceste spatii ale vaii superioare a Ampoiului. Preistoria locurilor este reprezentata de o vitrina cu materiale arheologice apartinand eneoliticului final (cultura Cotofeni), epocii bronzului si primei epoci a fierului – perioade atestate prin descoperiri arheologice fortuite dar si prin cercetari arheologice.
Epoca romana este cea mai importanta perioada din istoria veche a zonei, unde era amplasat anticul oras Ampelum – centrul administratiei minelor romane din Dacia si sediul acelui procurator aurariarus , care raspundea de exploatarile romane de aur si argint ale Daciei romane. Mai multe vestigii arheologice de epoca romana atesta intensa viata urbana din zona, exploatarile miniere din teritoriul anticului Ampelum fiind atestate si prin exploatarile de mercur inca din perioada romana, materialul didactic aferent expozitiei oferind si reconstituirea unui complex de cuptoare pentru producerea mercurului prezent in apropiere, la Valea Dosului, produs indispensabil in separarea aurului. Orasul Zlatna in evul mediu tarziu si in epoca moderna, este definit tot de exploatarile miniere, reluate mai intens incepand cu secolul XVII si apoi din secolul XVIII odata cu introducerea de tehnici si instalatii moderne de catre administratia austriaca a Transilvaniei.
Intemeierea vechii uzine de preparare inca din secolul XVIII (1747), dovedeste odata in plus interesul stapanirii austriece in dezvoltarea exploatarilor miniere din muntii Apuseni, dar si faptul ca aceasta era una din ocupatiile principale ale comunitatilor locale de pe Valea Ampoiului, la jumatatea ei superioara, si alaturi de cresterea animalelor ori agricultura de subzistenta.
Ocupatiile acestea traditionale sunt redate prin expunerea unor obiecte autentice folosite in gospodariile vechi, sau in minele din apropiere. Este vorba de unelte agricole, obiecte de uz casnic, unelte pentru minerit, sau ustensile pentru albinaritul traditional. Frumusetea portului popular, a cantecelor si obiceiurilor traditionale – atat de frumos cantate de Martin Opitz in lucrarea amintita, a fost redata prin reprezentarea a doua costume populare autentice din zona, de barbat, respectiv de femeie, precum si a unor tesaturi traditionale care faceau parte din zestrea fetelor de maritat. Nu putea lipsi evocarea unor momente dificile din viata atat de greu incercata a mocanilor si motilor – care, atunci cand nu au mai putut indura umilintele au rabufnit violent, in incercari de obtinere a unor drepturi sociale si politice.
Sunt redate momentele luptelor din timpul rascoalei din 1784, conduse pe valea Ampoiului de Horia si Closca, precum si anii revolutionari 1848-1849, cu personalitatea celui care a fost Avram Iancu – fostul elev al Gimnaziului de la Zlatna. Colectia muzeala beneficiaza de material didactic si mobilier de expunere la standarde muzeale moderne, precum si de aparatura de control a microclimatului, astfel incat piesele expuse pot fi controlate din punctul de vedere al starii de conservare.
Colectivul Muzeului National al Unirii, care a asigurat asistenta de specialitate la constituirea acestui muzeu a beneficiat si de sustinerea reputatului muzeograf Volker Wolmann de la Muzeul Mineritului din Bochum, precum si de implicarea totala a cinului monahal de la manastirea Negraia.
Turist prin Romania 