Arta încondeierii ouălor

Bucovina – țara oului încondeiat

Oul este poate unul dintre cele mai vechi simboluri ale omenirii. Chinezii credeau că din ouăle fecundate de soare se năşteau eroii, hinduşi credeau că oul despărțit în două emisfere crează cerul şi pământul. În mitologia egipteană, din Nun, oceanul primordial, răsare o movilă pe care se va deschide un ou. Din ou iese un zeu care va organiza haosul. Oul, ca și simbol, este legat de geneza lumii și conţine în esenţa sa toată diversitatea fiinţelor.

În tradiția românească, dincolo de creaţie, oul este simbolul înnoirii periodice. Oul semnifică un principiu regenerator și fecund. Apare frecvent în sărbătorile de reînviere a naturii, în riturile fertilității și în cele de trecere. Ouăle de Paște se înroșesc în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare, așa spune tradiția poporului român.

În Bucovina, înroșitul ouălor a fost transformat în artă. Oul este încondeiat, este vopsit sau este ornat cu mărgele. Sunt ornate în culori vii și au diverse modele desenate pe ele, fiecare element de încondeiere reprezentând câte un simbol, fiecare spunând o poveste. Arta încondeierii se descrie prin armonia culorilor, delicateţea modelelor şi măiestria execuţiei. Ouăle sunt încondeiate în trei – patru culori și se ține cont de simbolul fiecărei culori în parte.

Culoarea roşie simbolizează soarele, focul, dragostea, negrul simbolizează eternitatea, statorniciea, culoarea galbenă simbolizează lumina, bogăţia recoltelor, tinereţea și ospitalitatea, culoarea verde – forţa naturii, rodnicia, speranţa, prospeţimea, culoarea albastră – sănătatea, seninul cerului, violetul – străpânirea de sine, răbdarea, încrederea, dreptatea. Paleta cromatică a ouălor încondeiate este specifică unei zone anume din Bucovina. Astfel, culoarea roşie este specifică zonei Brodina, negrul zonei Ciocăneşti, verdele şi albastrul pentru Ulma sau portocaliul pentru Moldoviţa.

Un fin observator remarcă simbolurile şi semnificaţiile lor: linia dreaptă verticală – viaţa, linia dreaptă orizontală – moartea, linia dublă dreaptă – eternitatea, linia cu dreptunghiuri – gândirea, linia ondulată – apa, purificarea, spirala – timpul, eternitatea.

Încondeiatul ouălor este o veche tradiție pascală dezvoltată pe meleagurile bucovinene cu multă măiestrie. În localitatea Vama, există un muzeu dedicat încondeierii ouălor: Muzeul Oului Vama – Bucovina. Doamna profesor Letiţia Orşivschi, artist și creator al multor exponate din muzeu, este inițiatorul muzeului.

Acesta expune: „peste 7000 de ouă, atât din Bucovina, cât şi ouă de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ 3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici şi stiluri diferite, provin din 82 de ţări de pe toate cele 5 continente.” Este impresionant prin modul de organizare și, bineînțeles, prin frumusețea deosebită a exponatelor. Muzeul se mândrește (și pe bună dreptate) cu locul al șaselea în ,,Top 10 frumuseţi rurale ale României’’, obținut în anul 2013.

Muzeul doamnei Orşivschi pune la dispoziția doritorilor un sistem audio de ghidaj, atât în limba română, cât şi în limbile de circulaţie intenaţională: engleză, franceză, germană, spaniolă.

Alte mâini măiastre aparțin doamnei Marcela Cega, din Costileva, județul Suceava. Doamna Cega sculptează dantele fine în coaja oului, din mâinile sale născându-se opere de artă în miniatură.

 

Doamna Cega folosește motive florale și aproape toate culorile curcubeului, fiind foarte atentă la dorințele cumpărătorului. Ceea ce o deosebește, însă pe doamna Cega de restul artizanilor este sculptura în ou.

Doamna Cega a inventat, putem spune fără a ne înșela, pentru prima dată, în România, sculptura în oul încondeiat. Astfel, din mâinile de aur ale doamnei Cega au ieșit scoicile din ou de gâscă și coșulețele din ou de gâscă, având în interior ouă de prepeliță. Adevărate opere de artă în miniatură.

O altă artizană, mândră bucovineancă, din Brodina de Jos, este doamna Tincuța Cioată. Doamna Cioată a dobândit meşteşugul în familie şi speră să îl poată transmite generaţiei viitoare.

Meşteşugul încondeierii ouălor este o adevărată comoară a culturii populare bucovinene și românești. Încondeierea ouălor este strâns legată de arta broderiei şi a modelelor de pe costumele naţionale. Meșteșugul încondeierii ouălor este o mărturie a datinilor, a credinţelor şi a obiceiurilor pascale. Se învaţă în familie şi se transmite din generaţie în generaţie.

În tradiția românească, oul simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, la interior fiind ascunsă viața. Credincioşii îşi însoţesc gestul ciocnirii ouălor cu mărturisirea celei mai importante afirmaţii a religiei creştine:

Hristos a înviat!

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii de Adrian Satmaru și proprietarii