O istorie nedesluşită

Într-o mică excursie de o zi, plecați fiind de dimineață din București, am descoperit o biserică mică ce ne-a atras imediat atenția. Am plecat din București cu scopul de vizita (a nu știu câta oară) Curtea de Argeș.

IMG_20171228_104138 copy
Biserica Olari, Curtea de Argeș

Una dintre localităţile care s-au dezvoltat încă din vremea întemeierii statale a Ţării Româneşti, ulterior, devenită capitală a Ţării Româneşti. Curtea de Argeș a rămas unul dintre cele mai importante centre urbane româneşti pînă în perioada de început a secolului al XX-lea, chiar dacă şi-a pierdut relativ repede funcţia de capitală. Majoritatea populaţiei era compusă din meşteşugari, iar olarii erau printre cei mai numeroşi. Erau organizaţi în breaslă și s-au grupat într-o anumită parte a oraşului, de unde şi denumirea cartierului Olari, păstrată și astăzi. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, situată în această zonă a urbei, este cunoscută mai ales ca biserica Olari.

hdr
Detaliu pictura exterioara Biserica Olari, Curtea de Arges

Biserica Adormirea Maicii Domnului – Olari, datată ante 1687, reprezintă o îmbinare originală de modele cu inovații locale: un plan dreptunghiular, similar unor biserici moldovenești, terminat în abside poligonale. Are un pronaos poligonal, acoperit cu o boltă perforată de lunete cilindrice, în timp ce peste naos se află o cupolă în secțiune frântă. Frescele exterioare au fost executate de un meșter local în 1869.

Această biserică s-a bucurat din partea cercetătorilor de un interes deosebit. Nicolae Iorga, Grigore Tocilescu, Victor Brătulescu, Virgil Drăghiceanu, Nicolae Ghika Budeşti, Grigore Ionescu sunt cei care au pus bazele istoriei arhitecturii româneşti. Aceștia au încercat să elucideze problemele legate de datarea construcţiei, au căutat informații cu privire la meşterii şi comanditarii ei sau informații legate de edificiile care ar fi putut servi model neobişnuitului edificiu. Insistenţa cercetătorilor și curiozitatea lor nu au fost răsplătite pe măsură. Biserica Olari s-a încăpățânat și continuă să se încăpățâneze în a-și păstra istoria nedesluşită.

WP_20171228_002 copy
Detaliu pictura exterioara Biserica Olari, Curtea de Arges

Doamna Anca Brătuleanu, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti, într-un articol din Dilema veche, face o descriere tehnică a construcției: „Compoziţia volumetrică lipsită de abside laterale, dar încheiată la vest cu o absidă şi avînd un turn clopotniţă alipit pe latura de sud a corpului bisericii i-a determinat pe cei care au studiat edificiul să remarce asemănări cu arhitectura bisericilor Moldovei secolului al XVII-lea. Chiar dacă destule elemente şi întreaga compoziţie ne trimit cu gîndul la biserica Sf. Ioan Botezătorul din Suceava, zidită în 1642 la porunca lui Vasile Lupu, nu s-a putut stabili pînă acum o relaţie directă între ipoteticele surse moldovene şi formele adoptate de meşterii bisericii Olari.

WP_20171228_006 copy
Detaliu pictura exterioara Biserica Olari, Curtea de Arges

Pictura nu se limitează la spaţiul interior: reprezentări de sfinţi îmbracă partea superioară a faţadei de sud. Ipoteza cea mai plauzibilă este că ea datează din 1869, an indicat într-o inscripţie din interiorul bisericii. Or, această ultimă caracteristică întăreşte convingerea că ne aflăm în faţa unei biserici zidite şi împodobite de o comunitate urbană suficient de puternică şi totodată dornică să-şi manifeste independenţa şi rolul social, prin gestul ctitoririi.

WP_20171228_001 copy
Biserica Olari, Curtea de Arges

Aici nu mai asistăm la o manifestare singulară: numeroase biserici din zona de deal, cu precădere în Oltenia, dar şi în Argeş, sînt întemeiate şi realizate de comunităţi urbane sau rurale în secolele XVIII-XIX şi împodobite cu pictură exterioară. Tratarea faţadei bisericii Olari se înscrie în ceea ce Andrei Paleolog – şi el unul dintre „clasicii“ cercetării artei româneşti – numea, în 1984, „acordul final al unui crez estetic de tradiţie bizantină ce-şi află sursa şi vigoarea în mai bine de cinci sute de ani de artă medievală românească şi balcanică“.

Frumusețea bisericii Olari, unicitatea picturilor și misterul care plutește în jurul ei sunt motive serioase pentru a te face curios și pentru a rezerva din timpul tău, turistule, admirării acestei mici biserici.

sursa dilemaveche.ro, eparhiaargesului.ro