Unul dintre cele mai importante evenimente legate de cultul mortilor a fost astazi, 31 mai, „Mosii de vara”. Obiceiurile legate de “Mosii de vara” erau legate de credinta ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat libere timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi.
De Rusalii se dau de pomana vase de lut, cani, strachini si vase de lemn (cofe), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. In unele sate bucovinene „Mosii de vara” incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, cand pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depind de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului.
Acest obicei ne aminteste de sarbatoarea romana a roselor, în latina rosalia, cand mormintele erau împodobite cu trandafiri, obicei care avea semnificatii legate de cultul mortilor. Venerarea spiritelor mortilor la romani in luna mai a stat, posibil, la baza credintei romanesti de mai tarziu ca nu este bine sa se faca nunti in aceasta luna.
Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo „adormiti”, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Hristos ii va darui cuvantului „adormit”, intelesul care il asociaza cu invierea. Cand Mantuitorul ajunge in casa lui Iair, a carui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plangeti; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).
Potrivit Sfintei Scripturi, dupa moarte urmeaza Judecata particulara, in urma careia omul ajunge sa se impartaseasca fie de fericire, fie de suferinta, stari date de modul vietuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stari nu sunt definitive, ele dureaza pana la Judecata Universala, cand va avea loc invierea intregului neam omenesc si cand vor avea loc hotararile finale legate de starea de fericire sau suferinta. Noi ortodocsii ne rugam pentru cei morti, pentru ca avem credinta ca prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugam va ajunge la Judecata universala, intr-o stare mai buna decat aceea cu care s-a despartit de trup.
În Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir consemna „multimea superstitioasă crede ca ei
au puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: dupa ce bolnavul s-a asternut la pamant, aceia incep sariturile lor si, la un anumit loc al cantecului, calca, unul dupa altul, de la cap pana la picioare, pe cel culcat; in sfarsit, îi sufla la ureche cateva cuvinte anume ticluite si poruncesc bolii sa iasa”. Daca bolnavul nu se lecuieste nici dupa aceasta, se zice ca el nu mai are scapare.
Toate perechile, nuntite de la Boboteaza pana in postul Pastilor si cele de după Sarbatoarea Invierii pana la Rusalii, se imbracau in vestminte nuptiale si insotite de nasi, precum si de intreaga comunitate mergeau in alai la biserica, pentru a primi din nou binecuvantarea casatoriei. Dupa liturghie alaiul se indrepta spre casele nasilor unde mergeau cu daruri si erau mese intinse. Urma un ospăt comun ca ofranda adusa mosilor si stramosilor (Avram Cristea, Obiceiuri si datini din judetul Alba, 2007).
In lucrarea citata autorul consemneaza si obiceiul Urcarea in Rai, care s-a pastrat pana azi la Ampoita, cand in a doua zi de Rusalii, tinerii urca pe aceasta inaltime si vin tineri din satele invecinate, fiind un bun prilej de intalnire si petrecere.
Mosii de vara si Rusaliile incheie ciclul sarbatorilor pascale.
Surse: http://petrutapop.ro, http://www.desteptarea.ro, http://www.crestinortodox.ro
Turist prin Romania 