
Biserica evanghelica fortificata din Prejmer, comuna Prejmer, judetul Brasov, a fost construita in secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datata din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate, format din biserica, incinta fortificata, cu drum de aparare, doua turnuri, doua bastioane, turn de poarta este monument istoric.
Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneste intr-un document adresat teutonilor numele râului Tarlung, pe lânga care va creste localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica pâna la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea saseasca a localitatii). Lacasul de cult a fost construit in stilul gotic burgund

introdus de cistercieni la Cârta.
Ca si alte monumente din Transilvania, biserica fortificata de la Prejmer a suferit numeroase interventii, dar in urma restaurarii intreprinse de Directia Monumentelor intre 1960 si1970 ea si-a capatat forma initiala. Constituie cel mai bine pastrata si cea mai puternica biserica-cetate medievala din Estul Europei. In 1999, biserica a fost inscrisa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Dedicata hramului „Sfânta Cruce”, biserica a fost ridicata pe un plan central, in cruce greaca, modificat prin interventiile din secolul al XVI-lea. Initial, cladirea era compusa din patru brate egale dispuse in jurul unui careu centrat de un turn octogonal. Fiecare brat era compus din câte doua travee, una patrata si alta poligonala, corul bisericii fiind flancat pe ambele laturi de câte doua perechi de capele rectangulare. Inrudirea cu spiritul si formele utilizate pe santierul bisericii manastirii cisterciene Cârta, iar pe de alta parte, cu cele prezente la biserica evanghelica din Bartolomeu-Brasov, ambele ridicate dupa mijlocul secolului al XIII-lea, permite datarea bisericii evanghelice din Prejmer in a doua treime a secolului al XIII-lea si incadrarea sa in aceeasi ambianta stilistica.

In biserica se gaseste cel mai vechi triptic din Transilvania, datat intre 1450-1460.
Fiindca Prejmerul era prima localitate care primea loviturile turcilor veniti prin pasul Buzau, dupa ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor sisteme de aparare in Tara Bârsei, a inceput fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte inalte si puternice inconjurata de un sant lat de apa. Cetatea, cladita in forma de cerc, avea ziduri groase de 3-4 metri si inalte de 12 metri, bastioane, porti de fier si poduri care se ridicau. Un drum de straja folosea pentru aprovizionarea luptatorilor de la crenele. Pe lânga gurile de foc fixate in ziduri, in cetate se afla un dispozitiv de lupta neobisnuit: vestita „Orga a mortii”. Formata din mai multe arme asezate la un loc, care trageau toate deodata, ea producea dusmanului o mare panica si pierderi grele.
GALERIE FOTO