Precum Floriile, Craciunul sau Anul Nou, Pastele este, in unele zone din tara, un prilej prin care oamenii reinvie vechile traditii. Se spune ca pastrarea acestor datini aduc belsug, noroc si sanatate. Exista insa si superstitii de care multi tin cont cu mare atentie.
In comuna Susag, judetul Alba, exista un obicei despre care localnicii spun ca este unic in România. Este vorba despre „statul la vase”, traditie ce se pastreaza inca pe Valea Sebesului. In cea de-a doua zi de Paste, tinerii casatoriti in ultimul an trebuie sa se imbrace in haine populare de nunta si sa stea la masa in curtea bisericii din localitate, asteptând ca rudele si prietenii sa le aduca diverse cadouri utile pentru gospodarie.
Tot in Alba, dar si in alte judete din Transilvania, in comunitatile de germani si sasi se pastreaza inca traditia „stropitului” sau „udatului”. Lunea, in cea de-a doua zi a sarbatorii Pascale, baietii tineri formeaza mai multe grupuri si merg sa stropeasca fetele cu parfum. In unele sate baietii trebuie sa intrebe parintii fetelor daca primesc cu udatul, spunând: „Am fost intr-o padure verde, am vazut o viorea albastra, care statea sa se ofileasca. Imi
dati voie sa o stropesc?”. Daca in vechime fetele erau stropite cu apa, din secolul al XIX-lea tinerii folosesc sticlute cu parfum. In schimb, baietii primesc cozonac, prajituri, oua rosii si vin.
In satul Sânmihai din judetul Mures, tânarul care iese primul la arat in primavara – poreclit „Poganiciul” – este urmarit, in a doua zi de Paste, de sapte „fugari” desculti, telul primului fiind sa urce in turnul bisericii si sa traga clopotele fara a fi prins si astfel sa primeasca bautura si oua rosii. Daca, dimpotriva, este prins, „Poganiciul” este aruncat in pârâul ce traverseaza satul, apoi trebuie sa le faca cinste celorlalti, potrivit presei locale.
In Bucovina, in noaptea de Inviere, fetele se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala apoi pe fata in zorii zilei de Paste, pentru a fi frumoase tot anul si pentru ca „asa cum alearga oamenii la biserica atunci când se trag clopotele, tot asa sa alerge si baietii dupa ele”. Baietii trebuie sa mearga cu flori la casele tinerelor pe care le plac, iar ele, pentru a demonstra ca sentimentul este reciproc, trebuie sa le ofere un ou rosu.
„Craii de la Mocod” este o traditie ce dainuie de mai bine de trei secole in satul Mocod, comuna Nimigea (Bistrita-Nasaud). In a doua zi de Paste, sunt alesi cei mai harnici doi tineri din localitate, care sunt numiti „crai” si care au dreptul sa ii pedepseasca pe alti doi feciori lenesi. Cei dintâi duc câte un prun tânar fetelor din sat, care il orneaza cu panglici colorate, beteala, flori si papusi. Craii trebuie apoi sa-si „spele” pacate si sa plateasca pentru a fi scosi din apa Somesului, scrie presa locala.
In Ardeal, tinerii maghiari obisnuiesc sa impodobeasca, de sâmbata noaptea, cu crengi de
brad portile caselor unde locuiesc fete nemaritate. Fetele care au pândit toata noaptea la ferestre stiu pe cine sa rasplateasca, astfel ca baietii primesc in ziua de Paste bucate sau bani.
La Calarasi, credinciosii aduc la slujba de Inviere si un cocos alb. Traditia spune ca atunci când cocosii cânta, Hristos a inviat. Asadar, cel mai norocos va fi gospodarul a carui pasare va cânta prima. Acesta va avea un an plin de belsug.
In Câmpulung Moldovenesc, in zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii si, stând in cerc, asteapta ca preotul sa sfinteasca si sa binecuvânteze bucatele din cosurile pe care le-au adus. In fiecare cos se gaseste o farfurie pe care sunt asezate seminte de mac, sare, zahar, faina, ceapa si usturoi. Deasupra acestei farfurii se pune pasca, sunca, brânza, oua rosii, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa binecuvântarea acestora, semintele de mac se aruncâ intr-un râu pentru alungarea secetei, sarea este pastrata pentru a aduce belsug, iar zaharul poate fi folosit pentru a fi dat vitelor atunci când sunt bolnave. De asemenea, se crede ca faina va face ca rodul grâului sa fie bogat, iar ceapa si usturoiul protejeaza culturile impotriva insectelor si altor daunatori.
In prima zi de Paste, de dimineata, in satele de pe Valea Bârgaului si de pe Valea Salautei, copiii merg din casa in casa sa le ureze oamenilor sarbatori fericite si sa vesteasca Invierea Domnului. Obiceiul se numeste „In pciez” si reprezinta o intrecere intre copii pentru a aduna cât mai multe oua vopsite.
Apoi, in dupa-amiaza zilei de Paste, cei mici se aduna in curtea bisericii, dupa Vecernie, sa „ciocaneasca” ouale cu banul, miza jocului fiind atât oul care poate fi câstigat de cel care il nimereste cu moneda, cât si banii pusi in joc. Copiii pun pe pamânt câte ou rosu, iar de la un metru distanta arunca bani spre el. Cel care reuseste sa infiga banul in ou, primeste atât oul, cât si restul monedelor. Traditia spune ca invingatorul va avea o viata imbelsugata.
SUPERSTITII DE PASTE
– In ziua de Paste nu este bine sa dormi pentru ca tot restul anului vei fi somnoros si vei
avea ghinion. De asemenea, se crede ca viermii vor mânca semanaturile, recolta va fi distrusa, iar de fiecare data când gospodarii vor merge la muncile câmpului va incepe sa ploua.
– In dimineata de Paste e bine sa privesti prima data intr-o cofa cu apa neinceputa. Se spune ca asa vei avea vederea buna in tot restul anului.
– Tot duminica dimineata trebuie sa te speli pe fata cu apa neinceputa, dintr-o cana noua, in care ai pus un ou rosu, unui alb, un banut de argint si un fir de iarba verde, semne ale sanatatii, prosperitatii si sporului in toate.
– Pe de alta parte, in ziua de Paste nu este bine sa manânci oul cu sare pentru ca vei transpira tot anul.
– La masa se Paste e bine sa manânci mai intâi un ou pentru ca acesta aduce sanatate trupului. Apoi trebuie sa manânci carne de pasare si de peste pentru a fi sprinten si usor tot anul.
– Daca pastrezi un ou rosu timp de 40 de zile dupa Paste si nu se strica, vei avea noroc tot anul.
– Se spune ca de Paste cerurile se deschid, iar sufletele celor morti se intorc acasa pentru a-si proteja rudele. De asemenea, exista credinta ca cei ce mor in duminica Pastelui sunt „scutiti” de Judecata de Apoi, iar sufletele lor ajung direct in Rai.
– Copiii nascuti de Paste sunt binecuvântati si vor avea o viata luminata si plina de noroc.
– Lumânarea cu care s-a luat Lumina de la biserica in noaptea Invierii trebuie pastrata si aprinsa in timpul furtunii sau a altor calamitati.
– Despre cei care ciocnesc ouale de Paste se spune ca se vor intâlni pe lumea cealalta.
– Este interzis sa vopsesti oua in ziua de Paste pentru ca astfel atragi bolile asupra ta.
Turist prin Romania 