Crucile din Cimitirul Vesel, cele care au transformat un loc trist într-o atracție turistică de interes național și internațional, au fost sculptate și pictate de meșterul popular Ioan Stan Pătraș.

Casa memorială este situată pe o stradă lăturalnică, la circa 200 metri de Cimitirul Vesel. Este o casă de lemn, cu pridvor, ce respectă arhitectura tradițională maramureșeană. Are o curte și atelierul cu toate instrumentele de lucru cu care meșterul de-a lungul vieții a creat crucile.

Casa are doar două încăperi în care sunt expuse lucrări realizate de meșter. Dumitru Pop, succesorul lui Ioan Stan Pătraș, are grijă de muzeu și continuă îndeletnicirile legate de sculptură și pictură.

Pe pereții din interiorul casei sunt expuse o sumedenie de lucrări, sculpturi și picturi, fiecare având un mesaj haios sau care surprind momente mai vesele sau mai puțin vesele din viața obișnuită a localnicilor din Săpânța.

Prima cruce sculptată și pictată de Ioan Stan Pătraș a fost, în tinerețe, pentru un prieten bun. Pe ea meșterul a scris:

“Acest tânăr a fost înecat în râul Tisa, Zapca Gheorghe, în anul 1935, la vârsta de 18 ani”.

De la acea cruce a început această îndeletnicire a lui Stan Ioan Pătraş să facă cruci pentru cimitir.

Stan Ioan Pătraș s-a născut în anul 1908, în comuna Săpânța din județul Maramureș, într-o familie obișnuită cu prelucrarea artistică a lemnului. Pătraș a fost atras încă din tinerețe de sculptura în lemn, de pictură și de poezie, făurite după canoanele creației populare.

A început să sculpteze cruci din stejar de la vârsta de 14 ani. Până în anul 1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”.

Stan Ioan Pătraș este considerat de spacialiști un meșter popular complex. Acesta a realizat, pe lângă faimoasele cruci cu mesaje vesele, o serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare și lucrări monumentale, cum ar fi troițe și porți.

El și-a împodobit și propria casă cu sculpturi în lemn, viu colorate. A încetat din viață în anul 1977. Urmașul său, Dumitru Pop, locuiește în casa maestrului său și o întreține ca muzeu.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii primariacomuneisapanta.ro și Adrian Satmaru