În anul 1972, la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, prin selecție individuală, s-a obținut un soi hibrid al Crâmpoșiei, Crâmpoșia selecționată. În prezent, aceasta se regăsește, în cultura podgoriei Drăgășani, acest soi de struguri fiind baza culturii de viță de vie a podgoriei Drăgășanilor. Renumele pe care l-a dobândit această podgorie, se datorează, în mare parte, soiului Crâmpoșie selectat, acesta fiind citat, inclusiv în ”Ampélographie”.

Cele două soiuri ocupă împreună 500 ha (în anul 2022), dar Crâmpoșie și Crâmpoșie selecționată nu se concurează, având identitate proprie.

Crâmpoșie selecționată (sursa foto revino.ro)

Ceva idei despre soiul nativ românesc Crâmpoșie

Ca și alte soiuri românești, și Crâmpoșia este cunoscută sub mai multe denumiri, precum Cârlogancă și Bâldoaie. Este un soi viguros, având uneori o creștere chiar neastâmpărată, ceea ce duce la diminuarea calității de struguri obținuți. Este un soi care nu acumulează multe zaharuri, vechea Crâmpoșie românească produce vinuri cu multă prospețime și fructuozitate. Conținutul de alcool este moderat, însă poate ajunge, în funcție de procesul de vinificație până la 12°.

În România, suprafața ocupată cu Crâmpoșie atinge 368,56 ha, conform rapoartelor ONVPV din anul 2022. Este un soi autohton românesc, prefiloxeric. Se cultivă în județele din est și sud-est ale României. Cea mai mare suprafață este cultivată în Vâlcea (137,54 ha), iar cea mai mică în Sălaj (0,01 ha).

Crâmpoșie selecționată (sursa foto revino.ro)

Legende din Oltenia spun că în locul ei de origine, Cepari-Cârlogani, Crâmpoșia se culegea la trei zile după ce cădea prima brumă de toamnă, când strugurii deveneau galben-ruginii, cu pete maronii pe partea însorită, iar gustul era desăvârșit. De aici provine și unul dintre sinonimele soiului, Cârloganca.

Ceva idei despre Crâmpoșia Selecționată

Crâmpoșia selecționată dă producții mari de struguri și este destinată exclusiv producerii vinului. Maturarea deplină a soiului are loc în a doua parte a lunii septembrie, când acumulează între 190 – 205 g/l de zaharuri și o aciditate totală medie de 4.5 – 5.0 g/l. În general, tăria alcoolică a vinurilor obținute din Crâmpoșie selecționată este de 11 – 12°. Vinurile albe obținute din acest soi sunt, de regulă, seci, echilibrate, cu o aromă fructată.

Crâmpoșie selecționată (sursa foto millesime.ro)

Dependența de condițiile agro-meteorologice favorabile a dus la necesitatea ameliorării soiului, prin selectarea exemplarelor cu însușirile dorite de către ameliorator și înmulțirea acestora pe cale vegetativă, prin altoire. Astfel s-a născut Crâmpoșia selecționată.  În România, suprafața cultivată cu Crâmpoșie selecționată este de 135,45 ha, îndeosebi în județele din sudul României, sporadic în regiunea Moldovei și ceva mai substanțial în Constanța. Este cultivat în 7 județe, cea mai mare suprafață se regăsește în Vâlcea (66,42 ha), iar cea mai mică în Dolj (0,08 ha).

Crâmpoșie selecționată (sursa foto revino.ro)

În prezent, Crâmpoșia selecționată este renumită pentru vinurile albe liniștite și pentru spumantele care oglindesc prospețimea, aroma subtilă și personalitatea strugurilor din care provin.

Mâncărurile cu care se asortează Crâmpoșia

Vinurile de Crâmpoșie pot acompania o mare varietate de preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre sau chiar carne de vită. De asemenea, vinul obținut din acest soi poate fi consumat ca aperitiv sau alături de deserturi cu frișcă sau ciocolată albă. Se potrivesc de minune cu mâncăruri românești cu varză proaspătă sau vânat cu aripi.

Articol scris și documentare de Adriana Roman

Fotografii  revino.ro, millesime.ro

Sursa informației Ampelografia României, vol. II, vol.IX