Regele Carol I și Regina Elisabeta au ctitorit, la începutul secolului trecut, cea mai mare moschee, la vremea aceea, din toată Europa nemusulmană.
Moscheea este cea mai mare din România și face parte din octogonul confesional al centrului vechi al Constanței acolo unde, pe o suprafață mai mică de un kilometru pătrat, se mai regăsesc și Sinagoga, Biserica armeană, greacă, cea catolică, Catedrala creștin-ortodoxă și Geamia Hunkiar. Se găsește în apropierea Piaței Ovidiu și este monument istoric, având cod: LMI:CT-II-m-A-02796.
Istoria Moscheei Carol I
Povestea lăcașului de cult musulman din Constanța începe între anii 1910 și 1913. Moscheea Carol I a fost construită la solicitarea regelui, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din Constanța, foarte numeroasă la acea vreme, iar acest lucru i-a făcut cei mai iubiți dintre români.
Construcția lăcașului de cult musulman a durat trei ani și, la 31 mai 1913, moscheea a fost inaugurată în fața unui public numeros, de la elevi și ziariști, la autorități locale, diplomați și fețe bisericești ale celorlalte culte. Regele Carol I a participat alături de Regina Elisabeta care a purtat la eveniment un văl musulman. Alături de ei au fost Take Ionescu, ministrul Cultelor, ministrul Imperiului Otoman la București și un trimis special al sultanului.
Impresionat de primire dar mai ales de somptuozitatea lăcaşului de cult, unic în Europa, trimisul lui Mehmed al V-lea, ministrul Mahmut Esad, a îndrăznit să privească spre regele României şi să declare, emoţionat:
„De unde pretutindeni se dărâmă moschei, aici în ţara Majestăţii Voastre se ridică noi lăcaşuri sfinte pentru noi. Fericiţi sunt turcii care pot trăi sub egida Majestăţii Voastre!”. „Kral Kamii” a pronunţat trimisul sultanului iar mulţimea românească a auzit că acest lucru înseamnă „Moscheea Regală„.
Arhitectura Moscheei Carol I
Arhitectura lăcașului de cult este spectaculoasă. Construcția a fost realizată după planurile inginerului Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului Victor Ștefănescu, având ca model Moscheea Konya din Anatolia, Turcia.
Construcția este din piatră și cărămidă, exceptând cupola și minaretul care sunt din beton armat. Portalul principal este din piatră de Dobrogea, iar ușa de marmură neagră cu incrustații de bronz. Sala centrală a moscheii este o încăpere pătrată, cu latura de 14 metri.
Plăci de faianţă pictate în culori vii, galben şi albastru, înconjoară peretele de la intrare iar, privind spre Mecca, se zăreşte mihrabul, o nişă goală, dominat de un albastru puternic. Litere mari, aurii, încastrate în chenar, sunt răspândite pe toţi pereţii, însumând însuşirile lui Allah sau citate din Coran.
Coloanele interioare sunt din marmură de Câmpulung (Mateiaș). Construcția a fost realizată în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale românești. Este prima clădire cu elemente de beton armat construită în România. Moscheea se ridică pe locul fostei Geamii Mahmudia din 1822.
Cupola imensă, albastră, sporeşte puternic senzaţia de lumină care se strecoară în interior prin ferestrele cu vitralii. La momentul inaugurării, întreaga Moschee a fost dotată cu iluminat electric, cu lămpi masive, din bronz, şi cu încălzire centrală.
Povestea covorului vechi de peste 200 de ani
În sala mare a moscheei un covor imens stă tot timpul, în mod ciudat, semi-strâns. Are culorile pălite de trecerea vremii și stă aşezat pe plăcile de piatră ale pardoselii. Iată povestea tristă dar cu final fericit a acestui covor.
Acest covor a fost ţesut tip de 17 ani de mâinile harnice de la Hereke, renumitul centru de artizanat din Turcia, acum mai bine de două secole. Sultanul Abdul Hamid al II-lea a donat, în 1904, acest covor credincioşilor musulmani de pe insula Ada Kaleh. Construirea imensului baraj de la Porțile de Fier și inundarea exoticei insule locuite de câteva sute de turci au dus la dispariția cetății medievale, a străduţelor orientale, a micilor grădini de smochini dar şi a geamiei iubită de sultan, ridicată la 1722. Covorul acesta, cadou imperial, a poposit în Piaţa Ovidiu, în Moscheea Carol I şi este martorul unei dispărute în apele Dunării.
Este cel mai mare covor oriental lucrat manual, din Europa și are 144 metri pătraţi, cu o greutate de peste 490 kg.
Minaretul Moscheei Carol I
Minaretul, construit în stil maur, are înălțimea de 47 metri, iar scara interioară numără 140 de trepte până la locașul muezinului, de unde, în trecut, se anunța ora de rugăciune.
Pe scările minaretului din beton armat, cu ziduri groase de 20 de centimetri şi iluminate de ferestre înguste, alungite, se ajunge la locul de unde muezinul anunţa credincioşii, de cinci ori pe zi, că este vremea rugăciunii.
Acesta este un fel de cerdac de unde, în prezent, profanii creştini pot admira o panoramă incredibilă a întregului oraş, de la o înălţime pe care puţine clădiri constănţene o deţin.
Din balconul circular se poate vedea marea și o perspectivă mai largă asupra centrului vechi al Constanței. În plus, se poate fi vedea de aproape cupola superbă, deasupra căreia stă mândră semiluna, simbolul Islamului.
Geamiile monument istoric din Dobrogea și declinul lăcașurilor de cult
Conform site-urilor info-sud-est.ro și discoverdobrogea.ro, în 1878, când Dobrogea a intrat în granițele românești, erau, după unele surse, peste 200 de geamii și moschei. Cele mai multe au fost construite la mijlocul secolului al XIX-lea, undeva pe la 1860. Și nu a fost întâmplător acest lucru, pentru că atunci, un număr important de Sultanul otoman din acea vreme a decis să ajute populația pentru stabilirea pe acest teritoriu, în principal, tătari din Crimeea care au emigrat din Peninsulă spre Dobrogea. din acest motiv s-au construit în acea perioadă atât de multe geamii sau au fost renovate cele mai vechi.
În prezent, mai sunt 81 de geamii și moschei. Potrivit documentelor, precizează siteurile mai sus menționate, în 1940 mai erau 125 de lăcașuri de cult musulmane în Dobrogea. Motivul pentru care acestea sunt într-o continuă scădere a reprezentat emigrarea populației musulmane spre Imperiul Otoman și, mai apoi, spre Turcia, până în anii 1940, iar după această perioadă, în perioada regimului comunist, de migrarea populației de la sat la oraș.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru
Surse informații info-sud-est.ro, discoverdobrogea.ro, wikipedia
Turist prin Romania 