Morile de apă ale Rudăriei
Scrâșnetul pietrelor de moară, ușor acompaniat de apa șerpuită, îl auzi dacă te abați de la drumul asfaltului și ajungi la căsuțele de lemn așezate cuminți pe malul apei.
Este o simfonie armonios acordată cu atmosfera aducătoare de pace a depresiunii care, generoasă, oferă privitorului o imagine idilică: pădurile şi poienile ce acoperă culmile unduite, râurile ce străbat cheile înguste şi stâncoase, ogoarele peticite ce schimbă culorile asortându-se după fiecare anotimp. Este muzica morilor de apă ce străbate valea, sugerând o stare de vacanţă nesfârşită, ca un cântec familiar venit din vechime, când lumea se inventa.
Aici, la poalele Munţilor Almăjului, în Banatul Montan, timpul se odihnește în ritmul măcinatului grăunţelor. Timpul relax plutește în aerul vrăjit din depresiune și este acordat cu țăcănitul pietrelor de moară. Aici, universul a adunat toată energia și liniștea lumii. Aici, se află Complexul Mulinologic de la Rudăria, unic în Europa, sau, cum îi spun bănățenii, Morile de apă de la Rudăria.
La Morile de apă de la Rudăria se poate ajunge pe mai multe rute. Dinspre Băile Herculane sau Caransebeş se vine pe E70, iar în localitatea Cornea se ţine şoseaua spre Anina și după Prilipeţ, un indicator arată direcția spre Eftimie Murgu. Dinspre Reşiţa se vine pe DN 58, spre Bozovici, pe DJ571, până în Eftimie Murgu. Iar dinspre Clisura Dunării, Moldova Nouă se merge către Cărbunari, Dalboşeţ şi, în sfârşit, Eftimie Murgu.
Rudăria, în prezent Eftimie Murgu, se află la poalele Munţilor Almăjului, la câţiva kilometri de Bozovici. Este atestată documentar în anul 1470, iar numele de Rudăria vine de la râul Rudărica, râul care traversează satul, ce înseamnă în slavonă „râul de fier”. Această denumire se datorează zăcămintelor din munţii din împrejurimi.
Aici, pe Valea Rudăriei, se află unul dintre cele mai fascinante locuri din România, cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei, adică, 22 de mori de apă care încă mai funcţionează: Parcul Mulinologic Rudăria, restaurat sub patronajul Muzeului Astra din Sibiu.
În 1874, existau 51 de mori, dar, după inundaţiile din anul 1910, au mai rămas doar 22 de mori înșirate pe o lungime de trei kilometri. Aici, poți vedea cum grânele, întocmai ca pe vremea dacilor, sunt măcinate, poți vedea cum morile de apă cu ciutură de la Rudăria sfidează timpul şi tehnologia modernă.
La fel ca în urmă cu sute de ani, aici, în Rudărie, este produsă făina de mălai cu gustul unic datorat procedurii foarte lente de măcinare. Grăunţele de porumb sunt zdrobite de pietre care se rotesc cu o turaţie mică. Aici, zilnic, se macină 100 kilograme de făină.
Morile de apă de la Rudăria se folosesc în comun şi fiecărui localnic îi vine rândul la moară. Morile sunt din lemn, acoperite cu şiţă, iar instalaţiile au acelaşi principiu tehnic, constructiv şi funcţional: turbina cu apă.
Totul s-a construit folosindu-se doar dalta şi ciocanul. Morile sunt ale oamenilor, dar au fost introduse în patrimoniul naţional, aflându-se sub atenta supraveghere a Muzeului Astra din Sibiu.
Morile sunt botezate, la fel ca şi oamenii, după constructorul lor sau după locul unde sunt amplasate: Roşoanea, Viloanea, Trăiloanea, Moara cu Tunel (monument istoric, alcătuit dintr-un ansamblu de mori de apă cu ciutură, construite din lemn, cândva la inceputul secolului al XX-lea),
Îndărătnica dintre Râuri și Îndărătnica de la perete, Firizoanea, Popașcu, Humbroanea, Maxinoanea sau Podu Ilochii. Pe vremuri, aici, la Rudărie, se discutau problemele comunităţii şi se puneau la cale căsătoriile din sat.
Poate din acest motiv, ele se mai numesc şi “morile iubirilor împlinite”, în trecut fiind locul de întâlnire între fete şi flăcăi.
* * *
Indiferent de anotimp vizitaţi Valea Almăjului. În zonă se află şi Cascada Bigăr. Cheile Rudăriei, arie protejată, oferă oricând peisaje extrem de frumoase: căderi de apă, stânci și păduri fantastice. Primăvara înflorește zona, când imensa pădure de liliac dă în floare și mirosul său inundă toată Valea Rudăriei.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru
Turist prin Romania 