În cultura veche românească oamenii se ghidau după un calendar care indica datele sărbătorilor și obiceiurilor, zilele în care se cinsteau moșii și strămoșii. Oamenii știau, astfel, când este momentul cel mai favorabil pentru arat și semănat, pentru adunarea turmelor, pentru suit în munte ori pentru coborât.
Calendarul popular fixa zilele potrivite și regulile magice pentru culesul plantelor medicinale, pentru a merge să fie cerută mâna iubitei. Calendarul popular învăța oamenii ritualurile gastronomice și îi ajuta în cunoașterea tainelor destinului.
Cel mai mare dintre fii Anului, Ianuarie sau Gerar, era cunoscut în trecut cu numele de „Genarie”, „Gherarie” sau „Calendariu”
Filipii de Iarnã, ținuți cu sfințenie
La sfârșitul acestei luni se remarcă o sărbătoare deosebită, Filipii de Iarnă. Aceștia ocroteau animalele din gospodării, dar aveau și puterea de a asmuți lupii asupra celor care nu-i cinstesc cum se cuvine.
Filipii sunt păstori ai lupilor. În conștiința popularã sărbătoarea este adânc înrădăcinată, fiindu-i alocată o perioadă destul de mare în timpul iernii, între 25 ianuarie și 2 februarie sau, în unele părți ale țării, între 29 ianuarie și 2 februarie.
Filipii de Iarnă erau ținuți îndeosebi în satele colinare și de munte, unde lupul reprezenta o primejdie deosebită. Această sărbătoare era consacrată lupilor și implică numeroase tabuuri și practici apotropaice, însemnând obiceiuri împotriva spiritelor rele, precum și lupta împotriva puterii distructive a animalelor. Filipii de Iarnă mai reprezentau și sfârșitul perioadei de împerechere a lupilor, care începea cu 80 de zile înainte, la Filipii de Toamnă cum erau cunoscuți de comunitate.
Filipii de Iarnă erau ținuți în mod deosebit, deoarece bătrânii credeau că astfel lupii nu vor face prăpăd în vitele din gospodărie. În această perioadă, femeile din Țara Hațegului lipeau gura sobei cu lut, ca să lege gura lupilor să nu mai mănânce animalele.
De asemenea, se obișnuia ca la hornul casei să se atârne o secure sau o unealtă de-a casei, existând credința că astfel vor fi uitate vitele și oile de către dihănii. Se spune că gospodarul care nu va prăznui Filipii va rămâne fără păsările din curte, pe care i le vor mânca ulii. Bătrânii spuneau că în aceste zile nu-i bine să dai nimic din casă că altfel vei da tot anul.
Articol scris de Adriana Roman
Turist prin Romania 