Parcul Carol, București

Istorie în aer liber

O plimbare de dimineață în parc, o dimineață caldă de decembrie poate aduce istoria în prezent. O rază de soare printre norii lui decembrie au făcut ca ultimele frunze să primească o strălucire aurie în timp ce contururile copacilor să fie învăluite într-o stranie ceață.

Parcul Carol, numit Parcul Libertății în anii 1948-1991, este un parc amplasat în sectorul 4 al Bucureștilor, pe Dealul Filaretului. Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie glorioasă a Majestății Sale Regele Carol I, Ion N. Lahovari, ministrul domeniilor în guvernul George Cantacuzino a propus amenajarea Parcului Carol I pentru a fi folosit ca loc principal de organizare a Expoziției Generale Române.

Planurile parcului sunt semnate de arhitectul peisagist elvețiano-francez Eduard Redont. Parcul a fost amenajat între anii 1900-1906 și a fost inaugurat în 1906. Comisarul general al organizării parcului a fost omul de știință Constantin I. Istrati (1850 – 1918), profesor universitar și academician.

La 15 iunie 1905 a fost făcută prima săpătură la terasamente. Au fost dislocați circa 575.000 metri cubi de pământ, pentru săparea lacului, pentru arene, pentru modelarea terenului după plan. Suprafața inițială a parcului a fost de 36 ha, cea totală atingând în final 41 hectare. Pe 2 hectare din suprafața totală a fost amenajat un mic lac de agrement. Parcul era amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetația fiind amplasată în jurul Aleii Centrale, construită într-un stil geometric. Sub grija grădinarilor horticultori Samuel și Louis Leyvraz au fost plantați 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști precum și numeroase plante și flori.

Parcul conținea și o mică grădină zoologică, ale cărei elemente au fost ulterior transferate la grădina zoologică Băneasa, precum și câteva pavilioane expoziționale și clădiri anexate acestora. Conform planurilor întocmite de Ștefan Burcuș, Victor G. Ștefănescu, Ion D. Berindey a fost construit un castel de apă, denumit Cetatea lui Vlad Țepeș. În fața Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar până în 1938, an în care palatul a luat foc și a fost demolat după cutremurul din 1940, a fost construită o cascadă mare după planurile arhitecților Petculescu și Schindl. Cascada era străjuită de trei sculpturi efectuate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea și Karl Storck. Cele trei sculpturi sunt Frumoasa adormită și două sculpturi care reprezintă doi tineri nud, cunoscute sub denumirea de Giganții. După construirea Mausoleului, Giganții au fost mutați pe marginea Aleii Centrale a parcului, aproape de intrarea dinspre Piața 11 iunie, iar Frumoasa Adormită a fost mutată în Parcul Herăstrău.

În interiorul parcului au fost construite Arenele Romane, un complex destinat spectacolelor în aer liber, și o moschee în apropierea lacului de agrement.

În perioada comunistă, între anii 1960-1963, Parcul Carol, care imediat după 1947 fusese redenumit «Parcul Libertății», a suferit schimbări importante. Majoritatea monumentelor au fost demolate iar unele au fost mutate cum a fost cazul moscheii «Hunchiar-Regele Carol I», aflată astăzi în Piața Pieptănari. Esplanada a fost lărgită, devenind monumentală. La capătul ei, pe locul Muzeului Militar (fostul Palat al Artelor), a fost construit sub coordonarea arhitectului Ovidiu Maitek, Mausoleul din Parcul Carol, care s-a numit pe vremea aceea „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”.

În prezent, fostul castel de apă, denumit Castelul lui Țepeș Vodă, deoarece se intenționa a fi o reconstituire a Cetății Poenari, este sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Un adevărat muzeu în aer liber, Parcul Carol prezintă vizitatorilor săi obiective turistice care reprezintă file din istoria noastră. Iată ce poți vedea în Parcul Carol:

• Mausoleul din Parcul Carol (1962), opera arhitecților Horia Maicu și Vasile Cucu;
• Fântâna George Grigorie Cantacuzino, realizată în stil neoclasic în anul 1870;
• Statuile Giganții;
• Monumentul Eroului Necunoscut, adus de la Mărășești în 1991;
• Muzeul Național Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, inaugurat în anul 1909;
• Fântâna Zodiac;
• Biserica Cuțitul de Argint;
• Fântâna 1906;
• Institutul Astronomic al Academiei Române;
• Arenele Romane, cu o capacitate de 5.000 de locuri;
• Statuia doctorului Constantin I. Istrati;
• Moscheea «Hunchiar-Regele Carol I»;
• Castelul Vlad Țepeș.

Toate acestea vor face obiectul unor viitoare articole incluzând și marele dispărut Palatul Artelor.