Cu două săptămâni înainte de Paște, ne-am hotărât să facem o incursiune de 3 zile în Maramureș, la Pensiunea Poiana Căprioarelor din Moisei.

Am plecat din București pe la 2 dimineața, hotărâți să ajungem până la ora prânzului la Moisei. Până s-a luminat bine de ziuă a fost puțin mai greu, dar, după ora 6, odată cu primele raze ale soarelui, au început să apară și frumusețile oferite de munții Bucegi și Piatra Craiului. Am preferat ruta București – Pitești – Câmpulung Muscel – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Bistrița – Moisei pentru că are de oferit mult mai multe peisaje superbe decât drumul clasic prin Moldova. Drumul de la Pitești la Câmpulung necesită foarte multă atenție pentru că se lucrează și circulația este dificilă. După ce am trecut de Mausoleul de la Câmpulung am apucat drumul prin Fundata, către Brașov. Înainte de intrarea în Moieciu de Jos, ne-am oprit pentru câteva fotografii în care zăpada de pe creste încă mai aduce aminte de vitregiile iernii. Pe ici pe colo, câte un fir de iarbă și câte o turmă de oi face ca apropierea primăverii să fie clar definită.

Trecem de Brașov și apucăm pe drumul către Sighișoara, drum al cetăților fortificate. Pe rând, se succed privirilor cetățile de la Hoghiz, Rupea, Saschiz … Trecem de Sighișoara, o luăm spre Târgu Mureș și ne apropiem vertiginos de Bistrița. Munții își dezvăluie peisajele primăvăratice, doar pe ici pe colo, câte un petic de zăpadă mai amintește de gerurile lunilor trecute. Câte o pasăre zboară vesel și își construiește cuibul, toporașii scot și ei capul prin covorul de frunze uscate, pădurea freamătă de animalele trezite de primele zile mai călduțe ale lui mărțișor.

Deja se simte oboseala și ne gândim cu bucurie că nu mai este mult și ajungem la destinație. După 10 ore de condus, intrăm în Moisei, prindem drumul către Borșa și trecem pe lângă primărie, atenți fiind să nu trecem de strada Izvorul Dragoș, strada pe care se afla pensiunea. Aproape de ieșirea spre Borșa, o luam la dreapta, peste calea ferata si incepem si urcam pana la poalele Pietrosului, la Pensiunea Poiana Căprioarelor. Asezata exact in baza muntelui si la marginea Rezervatiei naturale Muntii Rodnei, Pensiunea Poiana Căprioarelor este locul ideal unde te poti ascunde de tumultul oraselor, este locul unde se aude efectiv “cum creste iarba”, este locul unde ai senzatia ca Raiul s-a scoborat pe pamant.

O constructie de bun gust ce se incadreaza perfect in peisajul natural te intampina calda si permanent cu poarta deschisa. Gazdele noastre, vesnic vesele si pline de bunavointa ne intampina, ca de obicei, cu zambetul pe buze si cuvinte de bun venit.

Oboseala isi spune cuvantul, dar nu ne putem abtine sa nu gustam din preparatele puse pe masa. Se vede clar, iar gustul este cel care pune stampila: Totul este pregatit cu alimente din ferma proprie. Gustam cate ceva, bem traditionalul paharel cu palinca si iesim afara sa facem o plimbare prin curte si sa admiram privelistea. Imediat dupa pensiune, isi face aparitia un tarc pentru iepuri urmat de o voliera cu fazani si porumbei.

Ceva mai in spate, doi porci mistreti isi fac siesta si se uita curiosi la noi. Pe partea stanga se distinge stana pensiunii. Curiosi nevoie mare, ne apropiem de stana si intram in interior. O multime de oi, majoritatea cu mieluti ne behaie si se uita speriate in toate directiile.

Hotarati se exploram mai multe in cele 3 zile ramase, ne retragem catre camera unde un pat mare si odihnitor ne primeste “cu bratele deschise”. Dupa 10 ore de condus oboseala isi spune cuvantul asa ca ne lasam cuprinsi de Mos Ene, ziua urmatoare urmand sa facem un mic tur prin Moisei.

Articol scris de Adrian Satmaru

Fotografii de Adrian Satmaru