Muzeul etnografic Marginea

Muzeul Etnografic Marginea este amenajat intr-o casa veche de peste o suta de ani, un adevarat loc de popas pentru oaspeti.

Odata intrati in casa puteti admira costumele populare din judetul Suceava, cu precadere din zona Radauti, costume populare folosite de locuitorii din zona la cele mai importante evenimente din viata satului. Turistii au posibilitatea de a achizitiona aceste adevarate comori ale satului.

De asemenea, in muzeu mai pot fi gasite si obiecte de ceramica, tesaturi, impletituri, cosuri de nuiele, coliere din margele, oua incondeiate, oua cu margele. Arhitectura specifica locului este completata de covoarele de lana, confectionate manual de mainile iscusite ale femeilor din sat.

Zona etnografica Radauti se caracterizeaza printr-o realizare artistica superioara in toate domeniile creatiei populare. Se remarca scoartele, laicerele si grindarasele cu motive geometrice si colorit de natura vegetala in general. Costumele populare ilustreaza toate tipurile de haine traditionale purtate de locuitorii acestor asezari. Zona Radauti se impune, de asemenea, prin mestesugul cojocaritului reprezentat prin cele cateva tipuri de haine de blana (cojocel, pieptar, pieptar cu poale) cu o ornamentatie bogata ce le subliniaza croiala, intr-un colorit viu cu motive vegetale.

Ceramica de Marginea

In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. Olaritul a aparut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute. Vasele din lut ars au contribuit la dezvoltarea societatii primitive prin posibilitatea stocarii alimentelor si a prepararii acestora. Imaginati-va bucataria sau camara fara aceste obiecte cotidiene. Prin natura amplasarii geografice, comuna Marginea este inconjurata de paduri, dispune de un sol argilos si este strabatuta de apa raului Sucevita, acestea fiind conditii fundamentale pentru acest mestesug in care lutul, apa si focul formeaza un triunghi magic. Inainte de prigoana comunismului. in Marginea erau cel putin 60 de familii de olari.

In perioada comunismului, posesia unei roti de olar era considerata infractiune, iar multi olari au fost nevoiti sa renunte la acest mestesug sau sa-l practice pe ascuns. Mult mai tarziu comunistii au incercat exploatarea acestui mestesug in scop de propaganda si au incercat relansarea lui intr-o forma cooperatista, incercand chiar mecanizarea acestui mestesug exclusiv manual prin introducerea rotii de olar actionata electric si a malaxoarelor mecanice.

Ceramica neagra de Marginea – mostenire dacica

Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea.

Dupa modelare, vasele isi urmeaza drumul vechi de mii de ani: pe vremuri, erau arse in gropi mari de 1,5 metri, de forma unui con cu varful in sus. Alaturi era sapata o groapa mai mica, ce comunica printr-un canal cu prima si in care se facea focul, foc ce ducea la colorarea in rosu a vaselor din groapa mare. In acest moment vasele erau acoperite cu un strat gros de lut umed, astupandu-se astfel si canalul dintre cele doua gropi – arderea insa continua, fara oxigen, vasele capatand culoarea cenusie sau neagra.

Tehnica s-a pastrat pana astazi, cu ceva schimbari: pamantul este adus de olar de la marginea satului, insa vasele sunt arse in cuptoare, inchise si in partea de sus si la gurile de foc. Lemnele de brad stau stiva pe peretii atelierelor. Ca si dacii, mesterul framanta lutul cu mainile goale, dupa ce l-a inmuiat cu apa. Isi alege apoi un bulgare de pamant, il pune pe roata si totul incepe sa se transforme, pana cand in ochiii mesterului se citeste multumirea lucrului bine facut.

Formele vaselor sunt si ele din vremuri stravechi: oala inalta, oala mare cu doua toarte, strachini de diferte dimensiuni, oale cu manusi. Tehnica de decorare este cea traditionala: vasele se lustruiesc cu o piatra speciala, urmele cenusii ramase pe peretii vasului inca nears amestecandu-se cu negrul metalic al acestora.

Acestei tehnici i se adauga folosirea motivelor si ornamentelor geometrice: spirale, linii frante, ramuri de brad. Asa sunt mesterii pe-aici, pastratori de traditii si iubitori de nou. O mana de oameni ce continua sa invarta roata si sa arda in cuptorul inabusit vase de lut, ca si stramosii lor.

GALERIE FOTO