Nordul Moldovei este o zonă bogată în elemente de cultură populară, cele mai multe dintre aceste bunuri de valoare excepțională fiind adunate, de-a lungul timpului, în patrimoniul unor instituții de profil, cu renume în peisajul muzeistic românesc.
Un astfel de muzeu este deschis vizitatorilor de pretutindeni în municipiul Câmpulung Moldovenesc, instituție care, alături de celelalte așezăminte de cultură, private și publice, întregesc fericit profilul contemporan al unei așezări cu solide tradiții culturale și istorice.
Prin tot ceea ce adăpostește și valorifică, Muzeul Arta Lemnului Campulung Moldovenesc este o colectie etnografica de valoare exceptionala, specializata in prezentarea bunurilor din lemn intalnite in Obcinile Bucovinei, asa cum au fost ele gandite, faurite si folosite de populatia de munteni din cele peste o suta de asezari din zona.
Vizitarea muzeului ne inlesneste intelegerea acestui univers al lemnului, prefacut cu migala si mestesug in bunuri utile si frumoase, calitati cu care taranul campulungean le-a inconjurat dintotdeauna.
Deschiderea oficiala a Muzeului Judetului Campulung a avut loc la 1 Iunie 1936, avandu-l director pe Constantin
Braescu, profesor la Scoala de Arte si Meserii.
Se aflau intre exponatele gazduite in trei sali de clasa, multe dintre bunurile salvate din colectia Ion Stefureac, furci de tors, lazi de zestre, pascarite, arme vechi, numismatica, piese de port, icoane.
Dupa 1944 colectia muzeala a fost mutata din cladirea scolii, pentru ca in anul 1967 patrimoniul muzeului sa fie adapostit in cladirea disponibilizata in acest scop, a fostei Primarii si apoi Prefecturi, construita in anul 1904.
Cea mai mare parte a pieselor prezentate in circuitul muzeului sunt realizate din lemn de molid, din brad si foioase, majoritatea fiind datate in secolele al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
Lemnul este prezent si in confectionarea unor piese utilizate la culesul si transportul fructelor de padure (fragi, afine, zmeura, ciuperci) cosurile impletite din coaja de brad, din crengi de alun sau din radacina de molid, alaturi de hreabanul folosit la recoltarea afinelor.
Un spatiu generos este destinat ocupatiei principale a locuitorilor din tinutul Campulung – pastoritul. Inventarul destinat acestei ocupatii este bogat si realizat, in cea mai mare masura, din lemn: galeata pentru mulsul oilor, cupa si donita pentru muls vacile, cofe, bote ciobanesti si linguri de diferite marimi, un inventar de vase si unelte pentru prepararea branzei din care nu lipsesc budacile si donitele, taugerul, lopatelele de urdit, harzobul, chiagornicerele.
Desi improprie pentru agricultura, in zona se cultiva cartoful si mai rar porumbul. Plugul de lemn expus in aceasta sala dateaza de la mijlocul secolului al XVII-lea, alaturi de grapa si furci din lemn.
Pascaritele sunt, cele mai realizate obiecte, avand in vedere destinatia lor speciala – adusul alimentelor la sfintit de Pasti.
Corneciurile pentru praf de pusca, pirogravate cele mai multe dintre ele, erau prezente in multe gospodarii, padurile ce acopereau cea mai mare parte din tinut fiind o permanenta invitatie la vanatoare.
Arborii de rezonanta, intalniti in codrii strajuiti de obcini, au indemnat pe multi mesteri priceputi sa caute in trupul lemnului formele limpezi care nasc sunete.
Alaturi de instrumentele populare specifice zonei, – buciumul si cornul de vanatoare – cioplite din lemn rezonant si invelit in coaja de mesteacan, apar in salile muzeului tilinca, fluierul, cobza.
Industria casnica textila este ilustrata prin gama obiectelor din lemn incepand cu stativele sau razboaiele de tesut, 
cele instalate in muzeu datand din secolul al XIX-lea, si continuand cu vatala, vartelnita, urzitorul, suveica. Furcile de tors sunt, pentru zona, un element semnificativ, ele fiind daruite de flacai fetelor de maritat.
In anul 1882 se deschide in orasul Campulung Bucovina, Scoala de Arte si Meserii, cu profil de tamplarie, sculptura in lemn si construirea instrumentelor muzicale.
La solicitarea lui Ilie Veslovski, directorul scolii, Ion Stefureac accepta invitatia de a deveni profesor al acestei scoli si se muta la Campulung, aducand cu el si importanta colectie ce o realizase.
Activitatea Scolii de Arte si Meserii este ilustrata in doua sali ale muzeului, reunind lucrari de absolvire ale elevilor si sculpturi realizate de profesorii scolii.
Sala cea mai impunatoare a muzeului a fost rezervata transporturilor. Celebritatea o detine carul din lemn pentru transportul vinului din zonele viticole ale Moldovei, piesa datata la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator.
Saniile pentru ocazii se foloseau in zilele de sarbatoare, la vizitele familiale, ocazionate de sarbatori, sau la nunti.
Mobilierul taranesc este o categorie de bunuri bine reprezentata in realitatea etnografica a zonei, podisorul, blidarul si lada masa, fiind nelipsite in fiecare casa.
Un loc aparte il ocupa lada de zestre care trebuia sa retina atentia colectivitatii atat prin marime cat si prin aspectul general.
Universul gospodariei taranesti din zona este bine reprezentat in expozitia in aer liber a muzeului prin principalele tipuri de locuinte si constructii anexe, valoroase atat prin vechime cat si prin solutiile constructive, traditionale, pe care le cultiva. Casa hutula din secolul la XVII-lea a fost transferata din satul Ciumarna in anul 1990. Celalalt obiectiv este o locuinta de la mijlocul secolului al XVIII-lea, de plan tinda camera; barnele lutuite si varuite dau o nota luminoasa interiorului in ciuda ferestrelor foarte mici, intarite cu gratii forjate.
GALERIE FOTO
Turist prin Romania 