În mijlocul Aiudului se află un monument istoric important, Cetatea Aiudului, una dintre cele mai vechi așezări de acest fel din Transilvania. Ridicată în secolul XIV, cetatea are astăzi în componență Biserica reformată calvină și Biserica evanghelică, înconjurate de o incintă fortificată.
Pe locul cetății, cercetările arheologice au relevat existența unei așezări daco-romane din secolul al III-lea, peste care ulterior a fost înălțată o fortificație de pământ. Peste această fortificație, a fost ridicată cetatea în două faze.
Cercetările arheologice au descoperit că prima fază a avut loc în secolul al XIV-lea. Aceste date intră în contradicție cu tradițiile locale săsești care indică ridicarea cetății înainte de marile invazii ale tătarilor din anul 1241, dar nu a putut fi confirmată această ipoteză.
În prima fază, cetatea era de fapt o biserică fortificată, similar multor alte biserici fortificate transilvănene. A doua faza de construcție a Cetății Aiudului a avut loc în perioada secolelor XVI-XVII. Forma actuală a cetății a fost definită în cea de-a doua fază de construcție, când zidurile au fost extinse.
Cetatea a fost întărită cu turnuri atribuite diverselor bresle meșteșugărești care le întrețineau și al căror nume îl purtau. Cetatea a avut 9 turnuri: Turnul măcelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blănarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lăcătușilor-fierarilor și Turnul Porții.
Din rândurile fiecărei bresle responsabile de turnuri, se alegeau ofițerii de breaslă, comandanții militari ai cetății. Legătura între turnuri se făcea prin drumul de strajă aflat în spatele parapetului, la care se avea acces prin intermediul mai multor scări din lemn. În interiorul celor 9 turnuri, la nivelele lor superioare se putea ajunge prin scările interioare de lemn.
În interiorul zidurilor cetății se află Biserica Reformată-Calvină, ridicată în stil gotic târziu la sfârșitul secolului al XV-lea, de tip biserică-hală cu trei nave, cu absida poligonală și turn pe vest, interiorul modificat baroc. Lângă aceasta se află Biserica Evanghelică-Luterană, ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe locul unei capele construite în perioada 1333-1334.
Pe latura de nord a cetății se află Palatul Voievoidal (secolele XVI-XVII), care a aparținut principelul ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-1629). În palat funcționează Muzeul de Istorie din Aiud.
Cel mai importat element al cetăţii îl reprezintă Biserica Reformată Calvină. Aceasta a fost contruită în secolul 15 în stitul gotic. În secolul al XIX-lea, lângă aceasta a fost ridicată Biserica Evanghelică Luterană, pe locul unei capele construite în anii 1333-1334. Alte edificii existente în incintă sunt clădirea parohială şi fosta casă a clopotarului.
Turnul măcelarilor este cel mai vechi şi păstrează elemente din faza iniţială de construcţie a cetăţii, similar cu turnul cizmarilor, construit în aceeaşi perioadă. Breasla dogarilor apare menționată din anul 1519, fiind de-a lungul timpului una dintre cele mai redutabile bresle transilvănene. Pe peretele turnului sunt săpate în piatră însemnele breslei, atribuind astfel turnul breslei dogarilor.
Un alt turn vechi este cel al olarilor, ridicat deasupra unei fundații datând din secolul XIV, având o formă de patrulater. Olarii au reprezentat una dintre cele mai renumite bresle din Aiud.
Ca rol defensiv, cel mai important este turnul porţii care asigură accesul în cetate. Acesta reprezenta singurul punct de trecere, deoarece aici se afla cândva podul mobil care făcea legătura peste șanțul cu apă, în acest fel asigurându-se controlul celor ce intrau în cetate.
Articol scris de Adrian Satmaru
Fotografii și informații wikipedia
Turist prin Romania 