Vaideeni


Vaideeni este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cerna, Cornet, Izvoru Rece, Marița și Vaideeni (reședința).

Practicat datorita amplasarii zonei pe o importanta artera rutiera nationala DN 67, care face legatura intre 3 magistrale rutiere europene:E81-E79-E70.

Se află în nord-vestul județului, la poalele Munților Căpățânii, în extremitatea nordică a depresiunii subcarpatice Horezu. Suprafața comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha este acoperita de păduri. Satul Vaideeni reprezintă reședința comunei, fiind situat în bazinul râului Luncavăț, afluentul Oltului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde spre nord până în creasta principală a Munților Căpățânii.

Prima atestare documentară a satului Vaideeni datează din secolul al XVI-lea, când este menționată sub numele de Vai de Ei. Comunitatea a luat naștere în urma venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul oprimarii religioase (catolicizare forțată). Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferență între zona etnografică a Olteniei de sub Munte si zona etnografică Mărginimea Sibiului care și-a pus puternic amprenta asupra graiului, portului și tradiției pastorale.

Populația comunei numără 4.360 de locuitori (2002), satul incluzându-se în categoria așezărilor rurale cu funcții predominant agricole (creșterea ovinelor și bovinelor). Păstrarea acestui profil până în prezent a conferit comunei statutul de nucleu de conservare a specificului național. Sectorul secundar este reprezentat de industria prelucrării lemnului, industria energetică și activitățile artizanale (dărăcit, țesut, brodat, sculptura obiectelor din lemn). Actualmente localnicii desfășoara o intensă preocupare pentru extinderea fenomenului agroturistic în zonă.

În anul 2014, comuna a fost puternic inundată.

Relieful:

Este predominant muntos, mai ales in partea de nord a localitatii, format din munti cu diferite altitudini. In partea de sud a comunei sunt prezente coline cu diferite altitudini si un relief de lunca ce insoteste principalele cursuri de apa ale localitatii.

Cei mai importanti munti sunt urmatorii: Muntele Capatana (Vf.Capatana 2094 m), Balota 2095 m, vf. Nedeia 2130 m, Ursu 2124 m, Muntele Zavidanu, Muntele Coseana, Muntele Funicel, etc. Cele mai importante dealuri sunt reprezentate de „Dealul Mare” si „Coasta Recii” Solurile predominante sunt cele podzolice, cu fertilitate naturala scazuta si supuse degradarii aceentuate

• Altitudinea – localității reședință și a localităților componente Satul de resedinta al comunei Vaideeni are o altitudine de 567 m, iar in localitatile componente: Izvoru Rece- 650 m si satul Cerna 610 m, rezulltand astfel o altitudine medie de 610 m.

• Climatul:

Clima este caracteristica zonei de dealuri, cu mici diferentieri topoclimatice, de adapost, conferite de situarea in depresiune. Particularitatile geografice ca pe intinderea comunei sa se distinga pe nivele diferite, diferite nuante climatice, de la clima muntilor inalti de peste 2124 m (Vf.Ursu si Capatana) aflati la nord, la clima dealurilor din partea de sud.

Temperatura medie a localitatii este de 6 °C; temperatura medie a lunii ianuarie este de -3 °C, iar cea a lunii iulie este de 16 °C, deci cu amplitudine relativ mica si fara schimbari bruste.

Brumele tarzii de primavara apar rar, datorita efectului de adapostire, permitand inflorirea fara riscuri a pomilor fructiferi. Dovada climatului bland fiind si prezenta castanului in unele sate.

Monumente cultural-istorice

a. Biserica de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezatorul » (1878), in satul Vaideeni;

Biserica de lemn cu hramul Cu

Biserica de lemn cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” (1556-1557), in     satul Marita, monument de arhitectura, inclus pe lista Legii 5/2000;
  c. Biserica de lemn cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”, ctitorita de haiducul Coman in anul 1893 si renovata in anul 1932 in satul Cornet.
   d. Biserica de zid cu hramul « Sfanta Maria » in satul Izvoru Rece.

 

Elemente de patrimoniu etnocultural

a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta si obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistica a pieilor. lanii si confectionarea de instrumente muzicale, port popular ciobanesc cu influente din zona Marginimii Sibiului ;

b. Arhitectura traditionala- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” si case cu ocol, specifice Marginimii Sibiului;

c. Costumul popular, in doua culori, alb si negru, asemanator zonei Marginimii Sibiului ;

d. Cusaturi si tesaturi artistice (desagi), mestesuguri cu o raspandire din ce in mai redusa ;

e. Confectionare de instrumente muzicale- fluiere ;

f. Prelucrarea artistica a lemnului- obiecte de uz gospodaresc : lazi, cosuri, furci de tors lana, etc ;

g. Prelucrarea lanii si instalatii de tehnica populara : darac, pive, mori de apa, joagare actionate hidraulic ;

h. Manifestari etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpati « Invartita dorului », ce se desfasoara anual in cea mai apropiata duminica de Sanziene.

Alte monumente de interes istoric

a. Ansamblu de instalatii tehnice, localizat in satul Vaideeni si datat din sec.XIX ; b. Joagar hidraulic, localizat in satul Vaideeni si datat din sec.XIX ; c. Moara de apa, localizata in satul Vaideeni si datata din sec.XIX ; d. Darac, localizat in satul Vaideeni si datat din sec.XIX ; e. Piua hidraulica, localizata in satul Vaideeni si datata din sec.XIX ; f. Ansamblu rural, localizat in satul Vaideeni si datat din sec.XX.

Obiective turistice din orizontul local: -Biserica de lemn cu hramul „ Cuvioasa Paraschiva,, din satul Marița – este cea mai veche biserică de lemn din Oltenia (datată din 1557) ; -Biserica de zid cu hramul ,,Sf. Ioan Botezătorul,, (datată din 1877) din satul Vaideeni – monument de arhitectură; -Biserica de lemn cu hramul ,,Cuvioasa Paraschiva,, (datată din 1893) din satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele Talanci și Bădulesti; -Cheile Cernei; -,,Piatra spânzurată,, – monument al naturii pe Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului Luncavăț; Din Vaideeni, două drumuri de plai, cu acces la stâni, constituie trasee turistice de intrare, dinspre sud, în masivele Căpățâna și Parâng. Unul se desfășoară pe cumpăna apelor dinspre răsărit și urmează traseul Dealul Mare-Frăsinet-Jariștea-Cârciuma lui Dincă-cabana Vârful Roman-Vârful Ursu, de unde se desprinde drumul de picior spre Groapa Mălăii, Dârjala și spre cabana și stâna Piatra Roșie. Al doilea drum, cel de pe cumpăna apelor dinspre apus, urmează traseul Dealul Capela-Fântâna din plai-Comanda-Izvorul cumpenelor-Marginea Găuriciu-Cășeria-Coasta lacurilor-Vârful Nedei-Târnovu-Curmătura Oltețului-cabana Obârșia Lotrului- Lacul Gâlcescu.

 

 

Așezarea localității într-o depresiune sub poala Munților Căpățânii, cu un climat de adăpost, ferită de vânturi puternice, de geruri, cât și de călduri excesive (creându-se condiții convenabile apariției anumitor elemente mediteraneene spontane, cum ar fi: castanul dulce, liliacul sălbatic), toate acestea formând cadrul optim pentru o oază turistică.

La acest cadru natural se adaugă alte numeroase atribute, ce pledează toate in favoarea localității din punct de vedere turistic, în primul rând, pitorescul natural ce se păstrează original, lipsit total de elemente poluante.

Căile de comunicație, bine întreținute, asfaltate și legate articulat cu rețeaua rutieră a județului și națională (6 km față de orașul Horezu, 50 km de municipiul Râmnicu Vâlcea) care pătrund în cadrul natural al munților, constituie un element ce favorizează activitatea turistică în zonă.

Portul național tradițional, pitoresc și autentic al locuitorilor, existența unui folclor bogat și nealterat, instrumental și coregrafic, a unui artizanat specific constituie de asemenea atracții turistice. Nedeia păstorească anuală de la Vaideeni, „Învârtita Dorului”, de la Sânziene, la care participă, de fiecare dată, zeci de mii de vizitatori din țară și de multe ori din străinătate, pe lângă scopul principal, acela de a conserva, de a cultiva și apăra specificul național tradițional, în port, în meșteșuguri, în folclorul muzical și coregrafie, oferă în subsidiar o fericită și eficientă propagandă în favoarea cunoașterii localității și a valențelor ei turistice.

Un rol important în același sens, îl are și faptul că, în imediata apropiere și în zonă, în condiții ușor accesibile, se găsesc obiective majore ale turismului național și zonal: mănăstirile oltene, Hurez, Bistrița, Polovragi, peșterile din zonă,Peștera Liliecilor, Peștera Polovragi, Peștera Muierilor, cheile Bistriței Oltene, cheile Oltețului, piramidele de șiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanții din carierele de nisip din Costești ceramica de la Horezu, muzee.

Apropierea de numeroasele stațiuni balneoclimaterice ale județului Vâlcea, Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești și Cozia, Ocnele Mari, constituie valențe turistice de mare importanță, ce pot fi luate în considerație.

Începând cu data de 16 iulie 1973 satul Vaideeni, alături de alte 13 localități, se declara, experimental, sat de interes turistic denumit „sat turistic”. În anul 1993 a fost nominalizată între localitățile pilot în agroturismul montan.

În satul Vaideeni au fost înscrise și satisfac corespunzător baremul de dotare și confort, un număr de aproximativ 20 gospodării înscrise într-o asociație, având ca președinte pe domnul Ion Vinereanu, care au primit și pot primi oricând oaspeți din țară și din străinătate, care preferă acest gen de turism.

La acest mod de cazare turistică, pot să se ofere benefic și rentabil și cabanele și cantoanele silvice, cabanele forestiere din zonă ce pot fi închiriate de către amatori.

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s