Sfântu Gheorghe


 

Sfântu Gheorghe este cel mai important oraş al Judeţului Covasna, regiunea istorică Trei Scaune şi, totodată, cel mai mare oraş cu majoritate maghiară din Transilvania.

Istoria oraşului pe scurt

Regiunea noastră a fost locuită  începând  de la epoca de piatră şi se găsesc urmele multor populaţii. Oraşul a primit numele după hramul bisericii: Sfântu Gheorghe. Aşezarea este menţionată prima dată în anul 1332: Sfântu Gheorghe avea eparhie independentă şi preotul plătea 15 banali în dijma papală. Ca oraş (civitas) Sfântu Gheorghe este menţionat prima dată într-un document din anul 1461, iar într-un alt document din 1492 figurează deja ca oraş privilegiat.

În timpul existenţei sale, oraşul a fost distrus de mai multe ori, cele mai violente fiin atacurile tătarilor şi turcilor din anii 1651 şi 1661, care au distrus aproape complet oraşul. După aceste asedii devastatoare numai o mică parte a locuitorilor a supravieţuit. Din documente şi însemnări rezultă că viaţa locuitorilor nu a fost mai uşoară nici după asedii, când au urmat secete şi epidemii de ciumă.

În timpul domniei împărătesei Maria-Theresa, secuii ( locuitorii oraşului) au fost organizaţi într-un mod forţat în garnizoane militare, numite garnizoane de „păzirea/ocrotirea hotarelor”. Cei care au refuzat să participe în formarea acestor garnizoane au fost arestaţi şi trimişi în închisori. În afara serviciului militar obligatoriu pentru bărbaţi, oraşul a fost obligat să suporte cheltuielile legate de garnizoane care staţionau în oraş. În parte, existenţa acestor condiţii dure ar putea servi ca o explicaţie pentru faptul că locuitorii oraşului au luptat cu o convingere fermă împotriva dominaţiei austriece în 1848-49.

Lupta pentru independenţă din 1848 a constituit perioada cea mai glorioasă din istoria oraşului. Locuitorii oraşului au decis să se alăture luptei de independenţă şi s-au organizat în batalioane armate, iar după eşuarea discuţiilor cu comandamentul austriac, au declarat începerea luptei de rezistenţă împotriva Imperiului Austriac. Un rol important în derularea acestor evenimente a jucat Gábor Áron, un om simplu care s-a angajat să toarne tunurile necesare armatei revoluţionare.

După eşuarea luptei de independenţă au urmat represalii, în această perioadă a fost distrus conţinutul arhivei orăşeneşti, soldaţii ruşi şi austrieci au folosit volumele arhivei pentru a evita noroiul de pe străzile oraşului. Sfântu Gheorghe a  fost obligat să plătească despăgubiri, iar confiscările şi arestările au fost zilnice în această perioadă.

Normalitatea a revenit în oraş numai în anul 1860, când după un timp îndelungat regiunea a început să se dezvolte. În 1861 este ales pentru prima dată un primar şi un consiliu local. În anii următori a fost construită prima fabrică de textile şi au fost fondate Muzeul Naţional Secuiesc, orfelinatul şi spitalul.

Sfântu Gheorghe a devenit astfel primul oraş din Ţinutul Secuiesc unde a fost construită o fabrică de textile şi tot aici s-a instalat prima dată energia electrică în regiune. Oraşul nostru a fost cel dintâi din Secuime unde a fost construită prima sală de teatru.

Oraşul nostru a avut cetăţeni de onoare iluştri, între ei faimosul scriitor Jókai Mór, sau eroul revoluţiei maghiare din 1848-49, Kossuth Lajos.

În urma schimbărilor dramatice de după primul război mondial, ca rezultat al Trianonului, oraşul Sfântu Gheorghe a trecut la statul român. Între 1940 şi 44 Sfântu Gheorghe a revenit din nou la statul maghiar, iar după încheierea celui de al doilea război mondial a revenit statului român.

Între 1652 şi 1960, Sfântu Gheorghe a făcut parte din Regiunea Autonomă Maghiară, iar în 1960 a fost repartizat la Regiunea Stalin. Oraşul a devenit municipiu în 1967, când România a fost împărţită în noi diviziuni teritoriu-administrative şi judeţul Covasna a fost constituit. În prezent, municipiul Sfântu Gheorghe este reşedinţa judeţului Covasna. Anii socialismului au schimbat semnificativ caracterul oraşului, însă în ultimii 18 ani conducerea oraşului a făcut eforturi pentru a diminua efectele erei comuniste.

La marginea oraşului se află Băile Şugas, o staţiune balneară cunoscută pentru apele ei minerale, care conţin dioxid de carbon, având un efect tămăduitor. Locaţia a fost descoperită în anii 1840, când minerii locali au căutat aur, însă în loc de metale preţioase a apărut gazul cu efecte benefice sănătăţii, marcată de mofeta din zonă. Şugas Băi este o locaţie ideală şi pentru iubitorii sporturilor de iarnă, fiind dotat cu teleschi şi tunuri de zăpadă artificială.

Vizitatorii pot alege dintre trei hoteluri de 3 şi 1 stea, respectiv trei pensiuni de 2 şi 1 margarete. Există diverse posibilităţi de relaxare, bază de înot şi recreere, sală de aerobic, iar în satele din vecinătatea oraşului se practică şi călăria.

În oraşul nostru există restaurante excelente unde oaspeţii pot alege dintre variatele mâncăruri tradiţionale.

 

 

 

Sfantu Gheorghe este resedinta judetului Covasna. A primit numele dupa hramul bisericii: Sfantu Gheorghe.

Zilele Sfantului Gheorghe organizat anual in luna aprilie este evenimentul cu concerte, expozitii, manifestari culturale si sportive care atrage cel mai mult public din tara.

Institutiile culturale ale sunt: teatrele Tamási Áron si Andrei Muresanu, Ansamblul de Dansuri „Háromszék”, Biblioteca Judeteana „Bod Péter”, Casa de Cultura Municipala, Galeria de Arta „Gyárfás Jenő”, Casa cu Arcade si Casa „Míves”.

Dintre mestesugurile populare traditionale trebuie mentionate sculptura, filiatura de lana, ceramica, filiatura de paie, albinaritul, olaritul, scrisul pe oua dar nu putem uita nici fieraria si dulgheritul.

Aranjamentul diferitelor ornamentele sculptate in lemn, care sunt aproape de perfectiune, se bazeaza pe simtul mesterului formand astfel o lume de basme, unde exista alaturi forme abstracte geometrice si simbolice si diferite motive botanice, animaliere, cosmice si religioase.

Mancarea, dupa opinia localilor, nu pica bine fara o gura de tuica.

Obiective turistice la Sfântu Gheorghe:

  • La 7 km Baile Sugas, staţiune balneara
    cunoscuta pentru apele ei minerale si
    mofeta
  • Muzeul National Secuiesc
  • Biserica reformata fortificata
  • Galeriile de arta Gyárfás Jenő
  • Biblioteca Judeteana Bod Péter
  • Biserica ortodoxa
  • La 12 km Rezervatia naturala Reci,
    popasul turistic cu lac si padurea
    Millenium

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s