Vrei să vizitezi Focșani? Iată recomandările noastre!

Scurtă istorie a orașului

Municipiul Focşani este municipiul reşedinţă al judeţului Vrancea. Este cunoscut drept „Oraşul de pe Milcov”, locul unde Ştefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească în anul 1482. După Unirea Principatelor, Focşaniul este cunoscut drept „Oraşul Unirii”, devenind simbol al idealului de Unire, căci pe 6 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unificare a Focşanilor, cel din Moldova şi cel din Ţara Românească, care până atunci fusese împărţit de râul Milcov între cele două principate.

Oraşul Focşani se află situat la intersecţia latitudinii nordice de 45 grade şi 42 min. cu longitudinea estică de 26 grade şi 13 min., străjuind partea sud- estică a Carpaţilor de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului Inferior şi dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeştilor (1001 m).

Relief

Focşani se află în Câmpia Siretului Inferior, la o altitudine de 50 de metri deasupra nivelului mării, fiind flancat de râul Putna, la o distanţă de 7 km, şi râul Milcov, la o distanţă de 2 km. Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră, aşadar analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focşani trebuie să ţină cont în mod prioritar de acest lucru.

Clima

Clima pe teritoriul municipiului Focşani este temperat-continentală, înregistrându-se variaţii importante de temperatură. Temperatura medie este de cca. 9 ° Celsius, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987). Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele mai secetoase decembrie- februarie. Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord- est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est.

Resurse naturale

Cele mai importante resurse naturale ale municipiului o constituie exploatarea terenurilor agricole aflate în extravilanul localităţii. Totodată, prin structura bazei materiale din sectorul economic, se asigură, prelucrarea a cca 56 % din resursele naturale ale judeţului.

Transporturi

Oraşul Focşani se află pe direcţia magistralei feroviare Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Suceava, iar drumul european 85 (E85) formează centura oraşului.

Scurt istoric

Din diversele săpături arheologice a rezultat că Focşaniul a fost locuit încă din timpul neoliticului, obiectele descoperite având o vechime de aproximativ 5000 de ani. Totodată s-au descoperit diverse tezaure dacice şi monede imperiale romane, ce sunt mărturii ale culturii materiale ce au existat în această zonă. Toponimia oraşului Focşani se trage de la numele familiei Focşa ce erau cunoscuţi precum “moldoveni buni şi drepţi din vremea lui Ştefan cel Mare” Focşani este atestat documentar pe 30 ianuarie 1575, când, într-un document, Alexandru Vodă din Ţara Românească arăta că a fost lovit “cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”. Deşi la început este consemnat ca sat, spre sfârşitul secolului al XVII-lea diversele documente îl menţionează ca târg, cea mai importantă aşezare între Râmnic şi Trotuş, aflat la confluenţa unor drumuri comerciale importante. Cel mai frumos moment din istoria Focşanilor se consumă în perioada Unirii de la 1859. Aici funcţionează până în 1862 Comisia centrală, instituţie ce elabora legile comune pentru principate, precum şi Curtea de Casaţie. Oraşul era împărţit în două, între Moldova şi Ţara Românească, de râul Milcov, ce trecea pe amplasamentul unde în zilele noastre se află Piaţa Unirii, aici aflându-se şi vama între cele două ţări române. Pe 6 iulie1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unificare a Focşanilor, ce a devenit şi reşedinţa judeţului Putna. Aici, la 8 septembrie 1917, se semnează armistiţiul între reprezentanţii Armatei Române şi cei ai Puterii Centrale, în acestă zonă desfăşurându-se celebrele bătălii de la Mărăşeşti şi Mărăşti, din vara anului 1917. În perioada interbelică a avut loc o dezvoltare a oraşului, îmbunătăţindu-se reţelele stradale şi de alimentare cu apă. După 1950, are loc un proces de industrializare rapidă şi forţată, construindu-se numeroase fabrici şi blocuri de locuinţe, în stil comunist, înregistrându-se şi un proces de explodare demografică, datorită migraţiei oamenilor de la sate către mediul urban. Din 1968, odată cu noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Socialiste România, Focşani devine municipiu şi reşedinţa judeţului Vrancea.

Demografie

La recensământul din 2002, populaţia Focşaniului era de 101.854 locuitori[1], dintre care 98,68% români (100.510 persoane), 1,07% ţigani (1.093 persoane) şi 0,25% alţii. Din punct de vedere al structurii confesionale, majoritatea sunt ortodocşi (98,39%) şi doar o mică parte de alte religii.

Turism

Cele mai importante obiective turistice din Focşani fac parte din patrimoniul cultural al judeţului Vrancea.

Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, ce poartă denumirea ctitorului său, maiorul Pastia, care a donat suma necesară construirii unui local de teatru, cu scopul de a educa neamul românesc, în 1908. Proiectul localului a fost ales de către o comisie din care făceau parte Constantin Nottara şi arhitectul Ion Mincu. Lucrările de construcţie a Teatrului au durat mai bine de cinci ani, inaugurarea având loc pe 21 noiembrie 1913. Ca arhitectură, Teatrul Municipal îmbină stilul baroc cu elemente caracteristice stilului renascentist. La construcţia acestui edificiu s-au luat în calcul şi schiţele unui celebru teatru european din Viena, în final fiind o copie fidelă a acestuia. În perioada comunistă activitatea Teatrului a fost afectată de „spectacolele tematice” impuse de partid. După cutremurul din 1986 îşi încetează activitatea, pentru o perioadă de 18 ani. Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” s-a redeschis publicului în ianuarie 2004, fiind acum cel mai important obiectiv cultural al focşănenilor.

Mausoleul Eroilor, al cărui cerere pentru construire datează din 1926, când Societatea „Mormintele Eroilor” a solicitat sprijin material pentru ridicarea unui mausoleu, care să adăpostească osemintele unor eroi români. Aceştia au murit în Războiul Întregirii Neamului, fiind înmormântaţi în cimitirele din Focşani şi din împrejurimi. Lucrările au durat între anii 1927-1937. În total, au fost depuse aici osemintele a 1.744 eroi români necunoscuţi. Proiectul, de factură bizantină, a fost realizat de arhitectul Ştefan Baloşin. Deasupra intrării se află inscripţia “Pro Patria”. Mausoleul se află amplasat pe Bld. Bucureşti nr.7, fiind inclus în “Lista Monumentelor Istorice” la poziţia VN-IV-m-B-06592.

Tribunalul Vrancea– În 1909, pe locul numit “chetrele de moară”, a început construcţia actualei clădiri a Tribunalului Vrancea, care va fi inaugurată la 2 aprilie 1912. Construcţia este din zid masiv, clădirea fiind acoperită cu ţiglă şi susţinută pe un soclu de piatră. Ea are 38 de încăperi, structurate la subsol, parter şi etaj, iar însărcinat cu buna întreţinere a acestei clădiri a fost intendentul Palatului Justiţiei.

Alte obiective turistice importante sunt Prefectura veche, ce actualmente se află într-o stare de recondiţionare, trecând de-a lungul timpului prin trei cutremure majore, Ateneul Popular şi Obeliscul Unirii, ambele obiective situate în Piaţa Unirii, precum şi cele trei muzee ale judeţului Vrancea, muzeul de istorie şi arheologie, muzeul de ştiinţe naturale şi muzeul unirii, al cărui clădire a reprezentat fosta vamă dintre Moldova şi Ţara Românească. Pentru cazare turiştii ce vizitează municipiul Focşani se pot caza într-unul dintre hotelurile existente: hotelul Unirea, hotelul Vrancea, hotelul Sorste, hotelul Solar.

Cultură

Colegiul Naţional Alexandru Ioan Cuza

Focşănenii sau turiştii ce vizitează oraşul se pot delecta cu numeroase activităţi intelectuale: piese de teatru jucate de trupe din întreaga ţară la Teatrul Municipal, spectacole de folclor la Casa de Cultură „Leopoldina Bălănuţă”, spectacole de operă şi operetă la Ateneul Popular. Biblioteca judeţeană „Duiliu Zamfirescu” oferă o vastă colecţie de cărţi, iar numeroasele biserici, datând încă dinainte de „mica unire” din 1859, completează peisajul cultural al oraşului. Din punctul de vedere al educaţiei, municipiul Focşani are o bogată tradiţie, primul gimnaziu al Focşanilor datând încă din 1867, aici formându-se ca personalităţi cunoscuţi oameni de cultură din România. Cele mai importante licee sunt Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” şi Colegiul Naţional „Unirea”, ce fac parte şi din patrimoniul cultural al oraşului.

Personalităţi

În municipiul Focşani s-au născut, au învăţat sau au trăit numeroase personalităţi ale culturii române

  • Gheorghe Tăttărescu (1820-1894), mare pictor român, fondator al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti
  • Ion Mincu (1852-1912), arhitect, inginer, profesor şi deputat român
  • Duiliu Zamfirescu (1858-1922), avocat, scriitor, diplomat, ministru de externe, vicepreşedinte al Academiei Române
  • Anghel Saligny (1854-1925), inginer constructor, ministru al Lucrărilor publice, preşedinte al Academiei Române
  • Ştefan Gh. Longinescu (1865-1931), jurist, profesor de drept, membru al Academiei Române
  • Gheorghe Gh. Longinescu (1869-1939), chimist, profesor, membru de onoare al Academiei Române
  • Simion Mehedinţi (1868-1962), geograf, geopolitician, profesor, membru al Academiei Române
  • Constantin C. Giurescu (1901-1977), istoric, profesor, membru al Academiei Române
  • Leopoldina Bălănuţă (1934-1998), actriţă

Primul Parlament al ţării a fost la Focşani, în perioada 1859-1862. Atunci s-a pus chiar problema ca oraşul din Vrancea să devină Capitala Principatelor Române. Aşa cum se ştie, oraşul Focşani a jucat un rol extrem de important în urmă cu 159 de ani la realizarea actului istoric al Unirii Principatelor Române. În oraşul pe pe râul Milcov, despărţit atunci în două, Focşani Moldova şi Focşani Muntenia, a lucrat cel mai numeros Comite Unionist din zonă,  care număra aproximativ 200 de membri, iar în timpul alegerilor pentru Divanul Ad – hoc  locuitorii oraşului Focşani au protestat cu vehemenţă împotriva silniciilor comise de guvern. Politicienii de atunci au pus chiar problema ca Focşaniul să devină Capitala Principatelor Române, lucru care nu s-a mai realizat în cele din urmă, pentru că, spun istoricii, oraşul nu dispunea nici de o infrastructură corespunzătoare, nici de notorietate.

Totuşi, aici, întreaga suflare a oraşului a sărbătorit actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 într-un „entuziasm la culme” şi cu „o bucurie nespusă”, cum glăsuiau documentele vremii. Aici, cu prilejul primei sale treceri prin Focşani, la  5 februarie 1859, domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de cea mai frumoasă şi entuziastă primire avută în drumul său de la Iaşi la Bucureşti

“Focşănenii au dorit ca oraşul să devină capitala Principatelor sau, măcar, reşedinţa Domnitorului, cu atât mai mult cu cât, voci influente  din Europa, au susţinut această teorie, iar cu câţiva ani mai înainte, la 184, în sprijinul aceleiaşi năzuinţe,  Gheorghe Bibescu, domnul Munteniei, s-a căsătorit la Focşani, naşul de cununie fiind omologul său din Moldova, Mihail Sturza”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea. Potrivit acestuia,   membrii Comisiei Centrale de la Focşani, prin vocea lui Mihail Kogălniceanu, au respins categoric, această opţiune. Mai mult decât atât,  nici oraşul Iaşi nu a fost acceptat  ca noua capitală, aspect ce i-a dezamăgit nespus şi pe ieşeni. „Oraşul Bucuresci este de seculi făcut pentru ca să fie Capitala României. Aproape de arterul principal al comerciului, al bogăţiilor Principatelor Unite, Dunărea, pe drumul cel mare al Occidentului către Orient, cu o populaţiune numeroasă, compactă şi eminament românească, Bucurescii este apoi singurul oraş care are elementul cel mai puternic al unei ţării, clasa sau starea de mijloc. Nicăierea, în nici un oraş al României nu există un centru de lumini mai mari, un popul cu aspiraţiuni mai naţionale şi mai liberale, un spirit public mai neatârnat. Nicăieri opiniunea publică n-a putut a se dezvolta şi domni mai mult decât în Bucuresci”, spunea Kogălniceanu în 1859. Motivaţia era că ţările europene şi Turcia considerau Bucureştiul drept capitală, aici erau reşedinţele consulatelor străine, începuse deja transportarea arhivelor cancelariilor de la Iaşi către Bucureşti. „Rolul de nouă capitală urma să-l joace Bucureştiul, oraş care pe lângă depărtarea  semnificativă de maleficul Imperiu Ţarist dispunea de o populaţie şi o infrastructură  acceptabile pentru noua calitate”, mai spune istoricul Dîrdală. Comisia Centrală a lucrat trei ani la Focşani

La Focşani, pe strada care poartă astăzi numele Comisia Centrală, a funcţionat clădirea Comisiei Centrale în care s-a înfăptuit, la 1859, unirea dintre cele două principate române, Moldova şi Muntenia, sub oblăduirea domnitorului Alexandtru Ioan Cuza, punându-se astfel bazele statului român. Comisia Centrală a funcţionat la Focşani de la 10 mai 1859 până în februarie 1862, care prin activitatea, prin legile elaborate aici s-a dovedit a fi primul Parlament al României moderne. Din Comisie făceau parte  personalităţi politice ale vremii, precum  Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Melinescu, Nicolae Golescu, Nicolae Şuţu şi alţii.

Iată ce obiective recomandăm pentru a fi vizitate în Focșani:

  • Piața Unirii
  • Casa Apostoleanu
  • Muzeul Unirii
  • Beciul Domnesc
  • Tribunalul Vechi
  • Muzeul de Științe ale Naturii
  • Muzeul de Istorie
  • Ateneul Popular
  • Parcul Robert Shuman
  • Colegiul National Alexandru Ioan Cuza -130 de ani de istorie

  • Biserica Adormirea Maicii Domnului Donie
  • Biserica Intrarea Maicii Domnului in Biserica
  • Biserica Sapunaru

 

Recomandările noastre pentru cazare și masă în Focșani

Pentru o vacanță relaxantă în Focșani, iată recomandările noastre: