În regiunea Transilvaniei se găsește una dintre cele mai bogate și mai bine conservate colecții de covoare otomane, din afara spațiului islamic.
Este vorba despre aproape patru sute de exemplare, datate între sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVIII-lea, perioada de vârf a producției de textile otomane, și care aparțin grupurilor clasice Holbein, Ushak, Lotto, Selendi și așa-numitele covoare Transilvania.
Colecții de covoare otomane bine conservate, de o valoare excepțională se află la Biserica Neagră din Brașov, Biserica Evanghelică din Bistrița și Biserica Evanghelică din Mediaș.
Citește mai multe despre Biserica Evanghelică din Mediaș, aici.
Vizitând Biserica Evanghelică din Mediaș, am avut plăcerea de a asculta istoria covoarelor otomane de la domnul Lutz Connert, cel care mi-a făcut turul și istoria locului. Foarte interesant este că aceste covoare otomane se regăsesc în patrimoniul bisericii catolice, iar istoria provenienței lor are multe căi întortocheate.
În zona delimitată de Brașov, Mediaș și Sighișoara se regăsesc, conservate și protejate în bisericile evanghelice, peste 400 de covoare otomane, număr depășit doar de Istanbul, Turcia. Dacă luăm în calcul faptul că, la ora actuală, în lume, există aproximativ 1.000 de covoare păstrate, ajungem la concluzia că zona despre care vorbeam mai sus este a doua din lume ca număr de covoare otomane păstrate de mai bine de 500 de ani.
Pentru început trebuie spus faptul că cei de religie islamică se roagă de 3 ori pe zi și folosesc aceste covoare pentru a desăvârși rugăciunea. Având în vedere că aceste rugăciuni se fac doar cu fața către est, către Mecca, covoarele sunt prevăzute cu un unghi ascuțit care indică direcția pe care acesta trebuie așezat ca rugăciunile să ajungă la Alah.
La Biserica Evanghelică din Mediaș există trei astfel de covoare specifice zonei Anatolia, covoare care erau create pe un fundal alb. La ora actuală, datorită vechimii de mai bine de 500 de ani, albul este evident că a căpătat altă culoare dată de patina timpului. Aceste covoare au fost expuse, pentru prima oară acum 15 ani, la Berlin, Milano și Roma, după ce specialiștii din domeniu au aflat de existența lor și le-au autentificat și catalogat. De atunci, Biserica Evanghelică din Mediaș este vizitată de numeroși specialiști și muzeografi celebri doar pentru a admira și studia aceste piese extraordinare vechi de mai bine de 500 de ani.
Nu se cunoaște cum au ajuns aceste covoare în patrimoniul bisericii, dar cert este faptul că 300 de ani Ardealul a fost sub stăpânirea turcilor. Inexistența moscheilor din Ardeal denotă faptul că în cei 300 de ani de stăpânire turcească, nu au existat alte pretenții din partea acestora decât plata tributului, acesta fiind și motivul lipsei implicației religioase. Alt motiv este și faptul că, în acea perioadă, otomanii au găsit mărfurile de care aveau nevoie pe meleagurile noastre, astfel, tacit, au lăsat neschimbate credințele și ideile populației din aceste teritorii, iar schimbul de mărfuri era foarte intens.
Foarte interesant este că, la un studiu atent al arhivelor, mai cu seamă arhivele din Brașov, se va constata că într-un an au trecut, în tranzit către Europa Occidentală, 5.000 de covoare turcești. Modalitatea de tranzit era foarte interesantă. Practic, marfa era contorizată la Brașov, în drumul către Europa de Vest, iar la “măsurarea” acesteia, ca un fel de vamă, erau lăsate aici covoare turcești, ca un fel de plată. 1505 se pare că este anul în care pe aici au trecut 5.000 de covoare otomane.
Unicitatea locului constă în faptul că asemenea covoare nu se mai pot admira nicăieri în Europa, asta ca să nu mai vorbim despre varietatea și numărul lor. Ceea ce nu se cunoaște este motivul pentru care aceste covoare au ajuns în biserică, mai ales că religiile sunt mai mult decât diferite, cea islamică față de cea creștină.
Toate aceste covoare au fost în proprietate privată, iar de-a lungul timpului aceste covoare au fost aduse pentru a decora biserica. Este foarte posibil ca ele să fi ajuns în patrimoniiul bisericii pentru că, înainte vreme, biserica era cea care păstra obiectele cele mai de preț, astfel proprietarii putând fi cei care le-au adus la biserică tocmai pentru a fi păstrate. Oricum, acestea sunt doar niște supoziții și nu există documente care să le ateste.
La ora actuală, în Biserica Fortificată de la Mediaș există aproximativ 70 de covoare, din care doar câteva sunt expuse datorită vechimii acestora. Unele dintre ele sunt restaurate, dar altele sunt originale, exact așa cum au fost ele create acum 500 de ani.
Un alt lucru foarte intereseant care conferă unicitatea lor, este faptul că aceste covoare nu sunt țesute, ci sunt înnodate, acesta fiind modul de creație din acea perioadă. Și modul de creație împreună cu modelul de pe covor este un alt element care datează aceste capodopere vechi de mai bine de 500 de ani.
Articol scris de Adrian Satmaru
Fotografii de Adrian Satmaru
Turist prin Romania 