Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, este sărbătorit de creştini Sfântul Ştefan, primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos, devenind primul martir al Bisericii. În această zi, peste 500.000 de români îşi serbează onomastica.
Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim. Numele său este de origine greacă și înseamnă coroană. Era un bun cunoscător al Vechiului Testament, precum şi al învăţăturilor lui Iisus Hristos. A fost judecat de Sinedriu pentru blasfemie la adresa lui Moise şi a lui Dumnezeu. Sfântul Ştefan a fost scos afară din cetate şi omorât cu pietre, devenind astfel primul martir creştin.
În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau:
Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.
Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat şi a devenit Apostolul Pavel, scrie Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor româneşti„. Potrivit tradiţiei, trupul său a fost înmormântat într-o peşteră de Gamaliel.
Tradiții și superstiții de Sfântul Ștefan
Se spune că, în această zi, persoanele care au probleme de sănătate este bine să aducă în casă, o icoană a Sfântului Ștefan. Se consideră că este bine să dăruiești icoana Sfântului Ştefan pentru sporul casei şi pentru sănătate.
Tradiția spune că în ziua de 27 decembrie nu sunt recomandate drumețiile montane și deplasările în zone izolate. Totodată, fiind zi de sărbătoare, nu se face curățenie în casă și nu se spală haine.
O altă superstiție spune că sunt interzise certurile, indiferent de cine are dreptate. Persoanele care nu s-au împăcat în Ajunul Crăciunului cu cei cu care au avut probleme tot anul, mai au o șansă împăcare de Sfântul Ștefan. Reconcilierele sunt mai puternice și mai durabile dacă se fac în această zi.
Este prezent în anumite regiuni ale țării obiceiul de a da de pomană în această zi pâinicile lui Ștefan. Acestea se fac dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, în forme rotunde și se ung cu miere din belșug. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică, în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
În alte regiuni ale țării, de Sfântul Ştefan, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, ce amintesc de moartea lui mucenicească.
În această zi, aproximativ 515.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii wikipedia, anchetaonline.ro, mediafax.ro, stirileprotv.ro, jurnalul.ro
Sursa informației evz.ro, ziarullumina.ro
Turist prin Romania 