3 fresce de o valoare inestimabilă salvate și expuse la Muzeul Olteniei Craiova

Muzeul Olteniei din Craiova s-a înfiinţat la 1 aprilie 1915, iar, în prezent, activitatea instituției se desfășoară în patru imobile, Secţia Istorie-Arheologie, amplasat pe strada Madona Dudu nr. 14, Secţia de Ştiinţele Naturii, în Palatul Ramuri, situat pe strada Popa Şapcă nr. 8, Secţia de Etnografie, la Casa Băniei şi Laboratorul de Restaurare şi Conservare, aflat pe strada Madona Dudu nr. 14.

Muzeul Olteniei Craiova este dedicat recuperării istoriei Băniei, astfel, Secţia Istorie-Arheologie prezintă publicului expoziția permanentă Oltenia Rediviva. În cadrul acestei expoziții prestigioase de o valoare inestimabilă ne-a atras atenția trei fresce recuperate de la Biserica Sfântul Ioan Sebastian, lăcaș demolat în perioada comunistă.

Biserica Sfântul Ioan Sebastian (sursa foto ziarullumina.ro)

Scurt istoric al Biserica Sfântul Ioan Sebastian

Conform informațiilor siteului ziarullumina.ro, Biserica Sfântul Ioan Sebastian era un lăcaș din Craiova, situat pe Calea Severinului, la nr. 49. Numele Sebastian nu se referea, însă, la Sfântul Sebastian, ci la numele negustorului „care îşi avea rosturile negustoreşti în aceste părţi” – preot D. Pătraşcu, hramurile bisericii fiind Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfântul Dimitrie. În documentele vechi bisericii i se spunea Biserica Sfinții Ioan ot Sevastian.

Biserica Sfântul Ioan Sebastian avea o valoare spirituală şi istorică extraordinară dar ca multe alte lăcașuri sfinte nu a scăpat de prigoana comunistă. Astfel, biserica a fost demolată în anul 1979, iar în zona în care se ridica vechiul aşezământ din secolul al XVIII-lea, s-a construit un cartier de blocuri.

O cruce de piatră se află azi pe Calea Severinului și marchează locul unde, în secolul al XVIII-Iea, a fost Biserica Sfinții Ioan ot Sevastian.

O parte din frescele bisericii se regăsesc la Muzeul Olteniei Craiova și, în continuare, vă prezentăm trei fresce care au fost recuperate din fosta Biserică Sfinții Ioan ot Sevastian și sunt prezente în expoziția permanentă Oltenia Rediviva.

Fresca Adormirea Precistei

Fresca Adormirea Precistei este datată în secolul al XVIII-lea și prezintă central, pe un catafalc alb, pe Maica Domnului întinsă, cu mâinile încrucișate pe piept. Iisus Hristos, abordat frontal, are capul ușor înclinat spre dreapta și ține în brațe sufletul Maicii Domnului, reprezentat sub forma unei Prunce înfășate în alb. Scena este completată de 11 apostoli și sfinți, doi îngeri în plan secund, iar în fața catafalcului, un înger cu sabia scoasă ce a tăiat mâinile lui Iefonias, care a vrut să îl răstoarne. Scena are o ramă de culoare carmin.

Fresca Adormirea Precistei are dimensiunile 145 x 215 centimetri și număr de inventar 43728.

Fresca Schimbarea la față a Domnului

Fresca Schimbarea la față a Domnului este, de asemenea, una dintre frescele salvate și conservate ce provine de la fosta Biserică Sfinții Ioan ot Sevastian, din fosta mahala a Severinului.

Fresca Schimbarea la față a Domnului prezintă în plan central, superior, pe un vârf de munte, printre nori, Iisus reprezentat 1/1 binecuvântează cu ambele mâini. De o parte și de alta a Acestuia, prorocul Moise arată Tablele Legii iar prorocul Ilie ține mâinile la piept. La poalele muntelui trei personaje sunt reprezentate în trei atitudini diferite: unul e căzut la pământ, altul privește cu uimire spre Mântuitor iar cel de-al treilea se roagă. Scena are o ramă de culoare carmin.

Fresca Schimbarea la față a Domnului are dimensiunile 130 x 138 centimetri și număr de inventar 43729.

Fresca Avraam ospătând pe străini (la stejarul Mamvri)

Fresca Avraam ospătând pe străini (la stejarul Mamvri) reprezintă Teofania de la stejarul Mamvri prezintă întâlnirea Dreptului Avraam cu Persoanele Sfintei Treimi, relatată în capitolul 18 al Cărții Facerii. Scena principală, desfășoară la interior, este ocupată de masa pe care se află un potir, ce simbolizează Sfânta Euharistie. În plan secund se observă Avraam și Sara. Scena are o ramă de culoare carmin.

Fresca Avraam ospătând pe străini (la stejarul Mamvri) are dimensiunile 129 x 112 centimetri și număr de inventar 43732.