Un loc special în istoria Bucureștiului îl are cafeneaua Kübler, prea puțin cunoscută în prezent. A fost prima cafenea care aduna cei mai mari scriitori ai vremii, înainte ca aceștia să se mute la Capșa.
Clădirea se afla în stânga Palatului Regal, la parterul Hotelului Imperial, o clădire ridicată, în anul 1880, de arhitectul Anton Onderka. Hotelul se învecina cu strada Imperială, paralelă cu Știrbei Vodă și cu Calea Victoriei. Extinderea Palatului Regal s-a făcut și pe suprafața pe care s-a aflat Hotelul Imperial, clădirea fiind demolată în anul 1935.
Patronul cafenelei era originar din Heidelberg, papa Kübler, care atrăgea și fideliza scriitorii, acele ființe boeme, cu buzunare ușoare, dar Kübler îi îndrăgea pentru că și el cochetase cu scrisul pe vremuri în Heidelberg dar și pentru că mânuitorii de condei aduceau rapid faimă locului.
În genere, intelectualii sunt oameni care nu se ocupă cu nimic. Discută numai ce au făcut alții, și atâta tot. De obicei, discuțiile astea țin de dimineață până seara, se întind ca pecinginea de la o masă la alta și câteodată continuă chiar zile întregi, fără nici un rezultat propriu-zis. Verdictul judecății lor este mai totdeauna negativ. Intelectualii nu admit niciodată nimic din ce se face în afară de cafenea. Intelectualii români, mai ales, sunt foarte exigenți.
La Paris, ca și la București, de îndată ce se strâng doi-trei în jurul unei mese, se și constituie într-un fel de curte supremă, care condamnă fără milă aproape întreaga activitate omenească. Noroc, însă, că omnipotența lor nu merge decât până la pedeapsa cu moarte. Altminteri, populația planetei noastre ar fi diminuată în mod simțitor. N-ar mai rămâne pe lume decât intelectualii de la cafenea.
Ion Minulescu, „Corigent la limba română”, Minerva, București, 1971.
Cafeneaua a fost frecventată de Eminescu și Caragiale, Slavici și Vlahuță, Emil Gârleanu și Șt. O. Iosif, Lovinescu, Eftimiu și Minulescu. Café Kübler a fost un pol al simbolismului literar românesc. Aici, la Café Kübler, a fost luată decizia înființării revistei „Literatorul” de către Alexandru Macedonski și tot aici aveau loc întâlnirile cenaclului cu același nume, care sfida gruparea tradiționalistă de la „Sămănătorul”, la care participau frecvent scriitori precum Al. Bogdan-Pitești, Ștefan Petică, I. C. Săvescu, M. Demetriad, Al. Obedenaru, D. Karnabatt, dar și artiști plastici ca, de pildă, Ștefan Luchian, menționează viabucuresti.ro.
La Kübler veneau unele dintre cele mai importante personalități din lumea simbolismului, dar, aici, se adunau și reprezentanți ai tradiționalismului. Cele două grupări de scriitori stăteau separate, la mese distanțate, cu viziuni total diferite însă cu două lucruri în comun, potrivit lui Minulescu: discuții zgomotoase și consumații timide.
La cafeneaua Kübler, intelectualii sunt împărțiți în două tabere: tradiționaliști și moderniști. Tradiționaliștii sunt siniștri. Moderniștii sunt caraghioși. Fiecare tabără își are mesele ei, unde se discută tot așa de zgomotos și se consumă tot așa de timid. Discuțiile și consumațiile lor, însă, au un punct comun. Plictisesc deopotrivă — discuțiile pe clienții serioși, iar consumațiile pe chelnerii zeloși. Majoritatea intelectualilor discută în vânt și consumă pe credit. Tradiționaliști, însă, sau moderniști, toți intelectualii de la “Kübler” sunt boemi. Clienții care obișnuiesc să-și plătească totdeauna consumația se feresc să se apropie prea mult de mesele lor. În schimb, papa Kübler îi apreciază și îi cultivă ca pe niște buruieni de leac.
Ion Minulescu, „Corigent la limba română”, Minerva, București, 1971.
Demolarea Hotelului Imperial a fost punctul de decădere a cafenelei Kübler. După anul 1935, Kübler și-a mutat afacerea pe strada Academiei dar farmecul cafenelei de altădată a dispărut, în atenția scriitorilor și a cafegiilor fiind Capșa și Corso, situate pe aceeași arteră importantă a capitalei, Calea Victoriei, și care au atras la mesele lor intelectualii și scriitorii Bucureștiului.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii ouatib.blogspot.com, turistinbucurestiro.blogspot.com
Informații viabucuresti.ro, b365.ro
Turist prin Romania 