Mic burg transilvănean cu o istorie de peste 750 de ani, orașul Mediaş dispune de o paletă arhitecturală ce pornește de la gotic la renaştere şi neoclasic, la baroc şi secession, adică, aproape toate stilurile arhitecturale.
Oraşul este dominat de silueta Bisericii-Castel Sfânta Margareta, cu turnul ei înalt de aproape 70 de metri.
Construcția Bisericii Sfânta Margareta
Au fost mai multe etape de construcţie, începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea. Prima menţiune documentară a Bisericii Sfânta Margareta este din anul 1447, lucrările fiind încheiate în 1482. Din anul 1545 biserica trece din proprietatea călugărilor benedictini în cea a comunităţii evanghelice luterane.
Corpul central al bisericii are trei nave și este impresionantă. În prezent, forma ei este o construcţie în stil gotic târziu, având o lungime de 56 de metri şi o lăţime de 20 de metri. Bolţile se ridică până la înălţimea de 12 metri.
Interiorul are o sobrietate determinată de sistemele de boltire diferite şi de decorul plin de bun-gust. Cheile de boltă sunt acoperite cu plăci ce poartă blazoanele breslelor din Mediaş.
Cea mai valoroasă piesă este altarul triptic, cu scrin central în stilul goticului târziu, realizat de un pictor necunoscut, care datează din perioada 1480-1490. Pe feţele exterioare ale aripilor are reprezentări ale celor patru evanghelişti.
Partea cea mai importantă o reprezintă cele opt tablouri pictate cu scene din patimile lui Iisus. În nişele din altar se află mai multe pietre funerare bogat sculptate în piatră.
Pictura murală
În anii ’70 au fost efectuate lucrări de consolidare care au scos la lumină fresce datând din anul 1440, păstrate sub tencuiala pereţilor. Acestea au elementele decorative ale goticului târziu şi influenţe locale. De exemplu, arborele lui Ieseu, care este o interpretare rar întâlnită în iconografia medievală din Transilvania. În stânga ieşirii există mai multe straturi suprapuse de pictură murală.
În anul 1679, în amvonul gotic din piatră este instalat un baldachin în stil baroc, sculptat în lemn de meşterul Sigismund Moess. În anul 1732, în galeria de vest a bisericii este instalată o orgă, iar în 1755 este înlocuită cu un instrument care dispunea de două claviaturi manuale şi una cu pedale, având 24 de registre cu peste 1.300 de fluiere. În prezent, se organizează concerte, ocazie cu care se întorc spătarele băncilor din biserică, astfel ca spectatorii să stea cu faţa spre orgă.
Muzeul Bisericii Sfânta Margareta
Colecţia muzeală a Bisericii Sfânta Margareta cuprinde obiecte de cult realizate de meşteri argintari, dar şi valoroasele covoare anatoliene din secolele XVI-XVIII. Cel mai vechi obiect este însă cristelniţa din bronz masiv, datând din secolul al XIV-lea. Clopotele bisericii se află în Turnul Porţii. Clopotul cel mai mare, care este şi cel mai vechi, este din anul anul 1498. Biserica Sfânta Margareta a fost reparată în mai multe rânduri, însă în 1832 au fost aduse cele mai multe modificări.
Turnul Fecioarei sau Turnul Mariei
Amplasat pe latura de sud a incintei, Turnul Fecioarei este cunoscut şi ca Turnul Mariei. În secolele XVII-XVIII, turnul a fost folosit şi ca o capelă funerară, având fresce asemănătoare cu cele de la Hărman sau Sânpetru. Pictura murală a fost restaurată în martie-aprilie 2005.
Turnul Trompetelor
În anul 1450, Turnul Trompetelor a devenit parte a citadelei. Acesta are acoperişul din ţiglă smălţuită în diferite culori și domină silueta arhitecturală a Bisericii Sfânta Margareta. Documentele spun că în acest turn a fost închis Vlad Ţepeş în anul 1476, în urma conflictului cu Matei Corvin.
În anul 1880, la ultimul nivel al turnului uşor înclinat a fost instalat actualul ceas, care indică şi fazele lunii. La nivelul ceasului a fost amplasată o statuetă de lemn cu braţ mobil, realizată de Kurtfritz Handel, copia fidelă a uneia care a fost amplasată pentru prima dată într-o nişă din colţul de S-E al turnului în secolul XVIII, cunoscută sub numele de Petre din Turn, „Thurm Pitz„.
Fortificații
În 1438, după eşecul asediului de opt zile asupra Sibiului, armata otomană a devastat Mediaşul, ceea ce a determinat îmbunătăţirea fortificaţiilor între anii 1490-1534. A fost deviat un braţ al Târnavei Mari pentru a dubla fortificaţiile.
La începutul secolului al XVIII-lea, înainte de a-şi pierde funcţiunea defensivă şi de a începe demolarea lor, zidurile de apărare se întindeau pe 2.400 metri, erau înalte de 8 metri şi aveau trei porţi principale, patru porţi secundare şi şaptesprezece turnuri şi bastioane. Astăzi se păstrează 1.845 de mp de ziduri, şase turnuri şi bastioane, două porţi principale şi una secundară.
În memoria revolutionarului și omului de cultură Stefan Ludwig Roth (1796-1849), executat la Cluj, în 1849, în curte se află o placă memorială.
Biserica Sfânta Margareta din Mediaș apare astfel ca un simbol al credinței și cinstirii eroilor.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru
Turist prin Romania 