Forme stranii, unice în România dar și legende despre aur și spirite pierite căutându-l – Peștera Șugău sau Peştera Şoaptelor

Peștera Șugău sau Peştera Şoaptelor este o rezervație speologică, localizată în județul Harghita. Este una dintre peşterile reprezentative din Masivul Central al Carpaţilor Orientali.

S-a format într-o lentilă de calcar din Muntele Șipoș, masiv situat în Munții Giurgeului. Peștera este dispusă pe 4 nivele și lungă de 1.021 metri. Cele trei superioare sunt fosile (uscate) iar etajul inferior este activ (cu curs activ de apă, pârâu). Etajul activ este un izvor carstic, fiind izvorul Pârâul Șugău.

Gura de intrare se află la altitudinea de 1.060 de metri, umiditatea în peșteră este de peste 90%, iar temperatura din interior este de 7-9 grade. Aria protejată are o suprafață de 17 hectare și protejează mai multe specii printre care și Epipactis astrorubens, Gimnadenia conopseea și Cephalantera rubra.

Peștera și ariile protejate aferente se află în totalitate pe teritoriul administrativ al comunei Suseni, pe proprietatea Composesoratului Valea Strâmbă. Peştera nu se poate vizita în totalitate, fiind disponibil un singur nivel şi un traseu turistic de 150 de metri.

Peştera este renumită pentru formele unice ale stalactitelor şi stalagmitelor, dar şi pentru stâlpii cu guler, galeriile ei foarte strâmte şi formaţiunilor unice în România. Aici se pot admira stalactite conice, stalagmite sau stâlpi cu guler.

Galeria principală are săli precum Vestiarul, Sala Sfatului şi Hala Descoperirilor. În ultima sală se pot vedea forme unice, săpate de natură în stâncă denumite după aspectul lor: Meduza, Delfinul, Lumea Fermecată sau Şirul de Stâlpi sau Ochiul Bufniţei.

Principala atracţie din Peștera Șugău, vestită legendei ce o învăluie, este Lacul Îndrăgostiţilor, aflat într-una dintre săli. Se spune că cei care vin aici şi beau din apa lacului vor rămâne îndrăgostiţi de-a pururi.

Descoperirea peşterii este un mister

Nu se ştie când a fost descoperită intrarea în peşteră, dar este clar că aceasta are o vechime de câteva secole. În peşteră este un curent de aer care şuieră continuu, fapt ce a dat şi demumirea de Şugău. Superstiţioşii spun că zgomotul ar fi făcut de spiritele celor care s-au rătăcit şi au pierit în peşteră.

Peștera Șugău este o destinaţie turistică încă din anul 1943, când Composesoratul din Valea Strâmbă a făcut lucrări pentru ca intrarea în subteran să fie vizibilă. A fost construită chiar şi o cabană unde turiştii să se poată odihni, dar aceasta a fost distrusă de un incendiu.

Peștera, aurul și legendele sale

Peștera Șugău este celebră și pentru legendele care circulă de secole şi care spun că aici, din pereţii peşterii, picură aur. Se spune că odată la şapte ani se umplu trei găleţi cu aur, dar până acum nimeni nu a reuşit să se îmbogăţească. Se mai spune că doar cei aleşi pot găsi aurul, iar acesta poate fi adunat odată la şapte ani, doar în vinerea dinainte de Rusalii.