Culesul viilor – superstiții și obiceiuri de toamnă la români

Indiferent de zona României, culesul viilor și făcutul vinului aparțin lunii septembrie și începutului de octombrie.

În această perioadă, toți cei gospodari se ocupă de roadele viței-de-vie, fie că le culeg, fie că le transformă în „licoarea zeilor”, sărbătorind cum se cuvine, căci, nu-i așa: bun îi vinul ghiurghiuliu, servit toamna, pe târziu…

Ziua Crucii dă startul la culesul roadelor viței-de-vie, marcând începutul sărbătorii cunoscute sub numele de Cârstovul sau Ostrovul viilor ori Vinișel. La sate, în special, este un prilej de mare sărbătoare. După culesul viilor, seara, oamenii se adună pe la case, în jurul focului, unde împart struguri de pomană pentru sufletele celor plecați de pe lumea asta, apucându-se apoi de pregătirea mustului. Datul de pomană cu struguri este ca o ofrandă menită să aducă o recoltă și mai bogată în anul care vine.

” În popor, luna septembrie mai este numită La culesul vie, viniceriu sau viniţel. Vinul fiind un aliment sacru, folosit în biserică la cele mai importante momente din viaţa oamenilor ( și la botez, cununie, înmormântare,și la împărtăşanie), făcutul lui respectă tradiţii străbune”, spun iubitorii de tradiții.

Încă din cele mai vechi timpuri, culesul la vie, în România, a ocupat un loc aparte între muncile agricole, în sufletele oamenilor.

Dacă culesul de porumb, roșii, sau orice altceva, înseamnă muncă, muncă și iar muncă, nu același lucru se poate spune și despre culesul la vie. Cu toate nu poate nimeni contesta faptul că și aici se muncește, românul are obiceiul să se și distreze. Cu alte cuvinte, prilej de a petrece timp de calitate cu cei dragi.

„Numeroase focuri luminau pe dealuri arătând în întunericul nopţii locul unde erau grupate cercurile de petrecere. Târziu, abia dimineaţa spre ziuă, focurile aţipeau, câinii prindeau a se linişti şi naiul, cobza sau vioara nu se mai auzeau”, scria I.C. Teodorescu în „Viile noastre”, într-un studiu apărut în anul 1935.

Obiceiuri și superstiții la culesul de vie

Dincolo de muncă și distracție există superstițiile, dar și obiceiurile românești din cele mai vechi timpuri, după cum vei vedea în cele ce urmează. Unele dintre ele se mai practică chiar și astăzi, în unele regiuni ale țării noastre.

Spre exemplu, se spune că, în prima zi de cules la vie trebuie neaparat să dai struguri de pomană cuiva, pentru ca anul viitor să ai parte de un rod la fel de bogat.

Pentru cei care au podgorii mai mici sau mai mari de viță de vie, ziua de 14 septembrie, adică ziua Înălţării Sfintei Cruci, este o dată importantă din calendar pentru că acesta este momentul în care se dă startul sezonului de cules.